Lepra, cunoscută și sub denumirea de boala Hansen, a fost prezentă în România de-a lungul secolelor, însă a devenit extrem de rară odată cu apariția tratamentelor eficiente.
Înființat în 1928, spitalul a funcționat timp de decenii ca loc de izolare și îngrijire pentru pacienții cu această boală cumplită.
În anul 2021, când li s-au făcut vaccinuri anti COVID 19, mai trăiau opt pacienți cu lepră, aflați în stadiu non-contagios.
Boala provoacă mutilări, pierderea sensibilității la nivelul extremităților, deformări ale mâinilor și picioarelor, afectarea ochilor și slăbiciune musculară. Contactul obișnuit nu transmite boala: este necesară expunere prelungită la bacterie, iar izolarea pacienților a fost principala metodă de protecție a populației.
În Tichilești, pacienții și-au construit comunități proprii, trăind zeci de ani în izolare, cu o viață definită de tratamente și restricții.
Primul caz din România după 40 de ani
Ministerul Sănătății a anunțat recent că, joi, a fost confirmat un caz de lepră la Cluj-Napoca, primul diagnosticat în România din 1981 încoace. Este vorba despre patru femei care lucrează ca maseuze într-un salon și provin din Asia. Primele două paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, au prezentat simptome și au fost testate pe 26 noiembrie la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj. În urma investigațiilor, un caz a fost confirmat, iar alte trei persoane sunt în monitorizare clinică și epidemiologică.
