Semnal Magazin

Cele mai adânci peșteri, cascade și deșerturi ale lumii

Veryovkina coboară 2.212 metri, Angel Falls cade 807 metri dintr-o dată, iar cel mai mare deșert e acoperit de gheață. Recordurile planetei, explicate prin geologie și comparate cu relieful României.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Cascadă care curge printr-o deschidere din tavanul unei peșteri, luminată de raze de soare, cu pereți de piatră stratificată (Foto: Ryan Carignan / Pexels)
Cascadă care curge printr-o deschidere din tavanul unei peșteri, luminată de raze de soare, cu pereți de piatră stratificată (Foto: Ryan Carignan / Pexels)

Cea mai adâncă peșteră cunoscută, Veryovkina din Abhazia, coboară 2.212 metri sub nivelul intrării, după măsurătorile expediției din 2018. Cifra e apropiată de înălțimea Vârfului Moldoveanu, cel mai înalt din România, cu 2.544 metri: peștera ar coborî în pământ aproape cât urcă muntele spre cer.

Peșterile adânci apar în calcarul străbătut de apă

Veryovkina se află în masivul Arabika, din Caucazul de Vest. Pe locul doi se află peștera vecină Krubera, numită și Voronia, cu 2.197 metri după măsurătorile din 2012. Diferența dintre ele e de 15 metri, iar clasamentul s-a schimbat odată cu fiecare expediție nouă, pentru că explorarea continuă și valorile se revizuiesc.

Cele mai adânci peșteri cunoscute s-au format în calcar. Apa de ploaie preia dioxid de carbon din sol și devine slab acidă. Ea dizolvă roca de-a lungul fisurilor și le lărgește în milenii, până când apar puțuri verticale și galerii. Fenomenul se numește carst și poate afecta și alte roci solubile, precum dolomitul, gipsul sau sarea. Condițiile care contează sunt roca solubilă, apa și fisurile prin care aceasta circulează. Un masiv înalt ajută la adâncimi mari, fiindcă apa are unde să coboare, dar carstul apare și în regiuni joase.

România are carst din belșug, dar nu intră în clasamentul adâncimilor. Cele mai adânci cavități ale ei se măsoară în sute de metri, nu în kilometri. Țara stă mai bine la lungime: Peștera Vântului, din Munții Pădurea Craiului, are peste 50 de kilometri de galerii cartate și e cea mai lungă din țară. La scară mondială, recordul de lungime aparține sistemului Mammoth Cave din Kentucky, cu peste 640 de kilometri explorați.

Cascada Angel are cea mai lungă cădere liberă

Angel Falls, din Venezuela, are 979 de metri în total și o cădere neîntreruptă de 807 metri. Apa se desprinde de pe marginea muntelui Auyán-tepui, un platou de gresie din Gran Sabana, care se ridică abrupt din junglă. Gresia veche de peste un miliard de ani a rezistat eroziunii mai bine decât roca din jur, iar peretele rămas e aproape vertical.

În clasamentul înălțimii totale există o dispută. Tugela din Africa de Sud, în Munții Dragonilor (Drakensberg), are în mod obișnuit 948 de metri, dar valoarea depinde de modul în care se numără treptele. Cine măsoară doar cea mai înaltă cădere unică obține alt rezultat decât cine adună toate saltele. De aceea clasamentele indică de regulă și criteriul folosit.

În România, cascadele sunt de alt ordin. Cele mai înalte din Carpați se măsoară în zeci de metri, iar Angel Falls le depășește de cel puțin zece ori. Relieful carpatin are în schimb un fenomen pe care mulți îl asociază cu cascadele: Cazanele Dunării. Acolo fluviul a tăiat Carpații într-un defileu, dar curge în pantă domoală, deci nu face cădere de apă.

Cel mai mare deșert al lumii e acoperit de gheață

Deșertul se definește prin precipitații, nu prin nisip: sub 250 de milimetri pe an. După acest criteriu, cele mai mari deșerturi sunt polare. Antarctica are circa 14,2 milioane de kilometri pătrați, Arctica circa 13,9 milioane, iar Sahara, cel mai mare deșert cald, circa 9,2 milioane. Cifrele sunt rotunjite și diferă ușor între surse, în funcție de limitele trasate.

Pentru comparație, România are 238.397 kilometri pătrați. Sahara are de aproximativ 38 de ori suprafața țării, iar Antarctica de aproape 60 de ori. În interiorul continentului înghețat cad doar câteva zeci de milimetri echivalent apă pe an, mai puțin decât în unele zone din Sahara.

Sahara există din cauza circulației atmosferice. Aerul cald urcă la ecuator, se răcește și coboară peste tropice, unde se usucă și blochează formarea norilor. Același mecanism a creat deșerturile din jurul paralelelor de 30 de grade în ambele emisfere. Antarctica are altă explicație: aerul rece reține puțină umezeală, iar continentul e izolat de curenții umezi.

Nisipurile oltenești nu sunt deșert după criteriul științific

În România se vorbește uneori despre o Sahară a Olteniei, pentru nisipurile de la Dăbuleni, în județul Dolj. Dunele s-au format din nisipul adus de Dunăre și mutat de vânt, iar solul a rămas sărac. Ploaia anuală depășește totuși net pragul de 250 de milimetri, așa că zona e semiaridă, nu deșert.

Cum se citește un record natural

Un record natural are sens doar împreună cu data, instrumentul și definiția. Adâncimea unei peșteri crește când cineva trece de o strâmtoare, înălțimea unei cascade depinde de reperul de sus, iar suprafața unui deșert de unde se trage granița. La orice cifră citată fără an și sursă, merită verificată ultima măsurătoare publicată de o expediție sau de un institut de cartografie.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.