Semnal Magazin

Sâmedru și Halloween: două praguri ale toamnei, două origini

Sâmedru încheie pe 26 octombrie anul pastoral al satului românesc, iar Halloween vine din Samhain, festivalul celtic al recoltei. Două origini diferite, aceeași trecere spre iarnă.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Trei dovleci sculptați în expresii ciudate, doi cu gură zâmbitoare și unu surprins, alături de coș cu porumb și decorații toamnei pe tablă bleumaron. (Foto: Susanne Jutzeler, suju-foto / Pexels)
Trei dovleci sculptați în expresii ciudate, doi cu gură zâmbitoare și unu surprins, alături de coș cu porumb și decorații toamnei pe tablă bleumaron. (Foto: Susanne Jutzeler, suju-foto / Pexels)

Pe 26 octombrie, calendarul ortodox îl pomenește pe Sfântul Dumitru, iar tradiția populară românească îl numește Sâmedru și îl leagă de încheierea anului pastoral. Cinci zile mai târziu, în seara de 31 octombrie, se ține Halloween, o sărbătoare cu rădăcini în festivalul celtic Samhain. Cele două date marchează aceeași trecere, de la sezonul activ la iarnă, dar pornesc din lumi diferite.

Sâmedru: ziua în care anul pastoral își schimbă jumătatea

Sfântul Dimitrie a fost, după tradiția creștină, un soldat roman din Tesalonic, martirizat la începutul secolului al IV-lea. Biserica Ortodoxă îl cinstește pe 26 octombrie ca Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. În limba populară, numele a devenit Sâmedru, formă paralelă cu Sângeorz, adică Sfântul Gheorghe.

Perechea nu e întâmplătoare. În satul tradițional, anul se împărțea în două: vara începea de Sângeorz, pe 23 aprilie, iar iarna de Sâmedru. Ciobanii urcau oile la munte primăvara și le coborau toamna, astfel că 26 octombrie era capătul anului pastoral.

Data avea și un rost practic. În multe zone, ciobanii își primeau plata, stăpânii de turme încheiau învoieli pentru anul următor, iar în unele locuri se ținea târg. Cine rămânea fără hrană pentru animale ori fără adăpost pentru iarnă își dădea seama acum.

Obiceiul cel mai cunoscut e aprinderea focurilor. Arhiva Semnal a consemnat focurile lui Sâmedru în mai multe sate din Dâmbovița. Explicațiile diferă de la o localitate la alta: curățirea gospodăriei, ocrotirea vitelor, pomenirea morților. Nicio explicație nu e valabilă pentru toată țara.

Onomastica adaugă o dimensiune socială. Dumitru și derivatele lui se numără printre cele mai răspândite prenume la români, iar pe 26 octombrie își serbează ziua mulți dintre purtători.

Samhain: de la sărbătoarea celtică la Halloween

Samhain era sărbătoarea celților din Irlanda, Scoția și Insula Man, ținută între 31 octombrie și 1 noiembrie. Marca sfârșitul recoltei și începutul jumătății întunecate a anului. Se credea că în acea noapte granița dintre lumea celor vii și cea a morților se subția, iar oamenii aprindeau focuri și lăsau ofrande.

Cunoaștem sărbătoarea mai ales din texte irlandeze medievale, scrise de călugări creștini. De aceea istoricii deosebesc ce se poate documenta de ce a rămas legendă, iar detaliile ritualurilor celtice originare rămân în bună parte incerte.

Creștinismul occidental avea propria sărbătoare a tuturor sfinților, legată la Roma de data de 1 noiembrie în secolul al VIII-lea. Istoricii nu sunt de acord dacă alegerea datei a avut vreo legătură cu Samhain, iar o intenție de a-l înlocui nu e demonstrată. Seara dinainte se numea în engleză All Hallows' Eve, adică ajunul Zilei Tuturor Sfinților. Cuvântul Halloween e o contragere a acestei formule, atestată mai ales în scoțiană.

În Irlanda, copiii sculptau napi și sfeclă, iar oamenii se costumau și mergeau din casă în casă. Emigranții irlandezi au dus obiceiurile în Statele Unite în secolul al XIX-lea, mai ales după foametea din anii 1840. Acolo napul a fost înlocuit cu dovleacul, mai ușor de găsit și de sculptat. Colindatul costumat după dulciuri, cunoscut ca trick-or-treat, s-a răspândit în secolul al XX-lea.

Până în România, sărbătoarea a ajuns după 1990, prin filme, școli de limbi străine și petreceri tematice. Arhiva Semnal a consemnat vrăjitoare și fantome pe străzile Târgoviștei de Halloween, semn că ea s-a așezat în orașe, mai ales printre copii și tineri.

Același sfârșit de sezon, calendare diferite

Ambele date stau la hotarul dintre anotimpuri. Samhain venea din ritmul agricol și din relația cu morții. Sâmedru vine din ritmul păstoresc și din calendarul bisericesc, cu un sfânt martir în centru. Una dintre tradiții nu derivă din cealaltă, iar nicio sursă serioasă nu le arată ca rivale.

Diferența se vede și în formă. Sâmedru a rămas o sărbătoare a satului, cu focuri, plăți și învoieli, legată de gospodărie și de comunitate. Halloween a devenit o sărbătoare de masă, cu costume și dulciuri, purtată de industria de divertisment.

Calendarul ortodox fixează Sâmedru pe 26 octombrie, iar Halloween se ține în seara de 31 octombrie, în ajunul Zilei Tuturor Sfinților din calendarul occidental.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.