Președintele american Donald Trump a afirmat joi că Elon Musk, directorul SpaceX, a restabilit complet accesul Ucrainei la Starlink, potrivit The Guardian. Un oficial european de rang înalt a declarat însă pentru Associated Press că nimic nu s-a schimbat în funcționarea serviciului militar Starshield.
Restricțiile au afectat misiunile de atac și apărarea antiaeriană ale Ucrainei. The Wall Street Journal a relatat că Trump l-a sunat pe Musk și i-a cerut să ridice limitările. Joi, Trump a părut să confirme că serviciul fusese oprit și a spus că funcționează din nou la viteze optime. A adăugat că nu contează dacă a sunat el sau altcineva, iar esențialul e că Musk a repus serviciul.
Cine a ordonat încetinirea Starshield, o dispută în tabăra Trump
Întrebarea cine a dispus întreruperile a declanșat un schimb de acuzații în administrația Trump și printre aliații ei. Episodul a adus relațiile dintre Kiev și Washington într-un nou punct minim. Trump a negat că ar fi avut vreun rol în decizia privind încetinirea. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că accesul Ucrainei la Starlink ține de SpaceX și de Musk, nu de Casa Albă.
Musk a scris săptămâna trecută pe X că sistemele Starshield aparțin guvernului american și sunt controlate de acesta. Limitele de viteză sau de utilizare sunt stabilite, a precizat el, de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte. Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi, înainte de ultimele afirmații ale lui Trump, că Starlink nu fusese restabilit complet.
Rusia a lovit 12 regiuni după întâlnirea Witkoff-Putin
Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice peste noapte, după ce emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru a discuta reluarea negocierilor de pace. Atacurile aeriene au vizat 12 regiuni ale Ucrainei. Cel puțin patru oameni au murit, iar zeci au fost răniți, între ei cinci copii, a scris Zelenski pe rețelele sociale joi.
Două femei, de 50 și 60 de ani, au murit și zeci de oameni au fost răniți într-un atac rusesc asupra unei piețe din Lozova, în regiunea Harkov, a spus Oleh Siniehubov, șeful administrației militare regionale. O altă persoană a murit în alte lovituri asupra orașului Harkov.
Guvernul britanic a respins descrierea lui Putin drept „umanitar”, făcută de Witkoff după întâlnire. Un purtător de cuvânt de la Downing Street a declarat că Londra nu recunoaște această caracterizare și că Putin a ucis mii de oameni, ucraineni nevinovați și ruși trimiși la moarte pe front. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha l-a criticat pe Witkoff pentru lingușirea lui Putin. Atacurile rusești recente arată, a scris el, cum sună de fapt „umanismul” rusesc.
Danemarca cumpără rachete cu rază lungă, Moscova protestează
Danemarca, stat membru NATO, a anunțat joi că a convenit să cumpere primele sale rachete de precizie cu rază lungă. Ministrul apărării Jeppe Bruus a spus că noile sisteme îi vor crește capacitățile și îi vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în caz de atac. Țara se află, a adăugat el, într-o situație de securitate gravă și în deteriorare. Ambasada Rusiei la Copenhaga a acuzat că politica daneză în materie de rachete urmărește confruntarea cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”.
România accelerează supravegherea în Marea Neagră
România va grăbi dezvoltarea capacităților de supraveghere și a echipamentelor contra minelor și dronelor în Marea Neagră, a anunțat joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia vine după o serie de atacuri cu drone asupra navelor comerciale de lângă coasta românească. Cel puțin șapte nave de marfă au fost lovite în ultimele două săptămâni lângă coastele României și Bulgariei, iar 30 de marinari sunt raportați morți sau dispăruți.
Finlanda: niciun contract de gaz cu Rusia cât ține războiul
Premierul finlandez Petteri Orpo a spus joi la Kiev că nu ar trebui încheiate acorduri pentru cumpărarea de gaze din Rusia atât timp cât continuă războiul din Ucraina.
