Elon Musk, directorul general al SpaceX, a ordonat încetinirea sistemului Starlink folosit de Ucraina, relatează Japan Times, care citează Wall Street Journal. Ziarul american a scris marți, pe baza unor oficiali americani și a altor surse nenumite, că măsura a limitat viteza de acces a Kievului la rețeaua prin satelit.
Restricția a afectat dronele ucrainene, atât în misiunile defensive, cât și în cele ofensive. Sistemul ajută Ucraina să respingă atacurile aeriene rusești, iar forțele lui Vladimir Putin lovesc fără pauză țara, inclusiv ținte civile.
Musk a discutat decizia cu Trump
Musk a vorbit cu președintele american Donald Trump despre încetinire după ce reducerea a devenit publică, potrivit Wall Street Journal. O persoană familiarizată cu situația a spus ziarului că Musk, aliat al lui Trump, discutase despre măsură cu oficiali ai administrației înainte ca ea să intre în vigoare.
Versiunea militară Starshield și negările Washingtonului
Potrivit The Guardian, Musk a ordonat săptămâna trecută încetinirea versiunii militare a serviciului, numită Starshield. Ucraina o folosește pentru comunicații pe câmpul de luptă și pentru operarea dronelor, iar restricția a afectat misiunile de atac și de apărare aeriană împotriva Rusiei.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a spus marți că Pentagonul nu a dat nicio directivă privind Starshield. „Nu am retras nimic”, a declarat el. Vineri, Trump a spus că nu a cerut nicio limitare: „Nu am fost eu. Și nu cred că a fost Elon.” Musk afirmase anterior că orice limite de viteză sau de utilizare ale sistemelor Starshield sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președinte.
Motorina și rafinăriile rusești încordează relația cu Kievul
Trump a criticat Ucraina pentru scumpirea motorinei și a cerut Kievului să înceteze loviturile asupra rafinăriilor rusești. Cea mai mare parte a scumpirii din acest an a venit însă după decizia lui Trump de a lansa, împreună cu Israelul, lovituri asupra Iranului.
Luna aceasta, Trump a anunțat că a ajuns la un acord cu Putin pentru aprovizionarea pieței americane și a celei globale cu motorină. Susținătorii Ucrainei, printre care unii parlamentari republicani, au atras atenția că veniturile din exporturile de energie ajută la finanțarea războiului Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat duminică, într-un interviu pentru Bloomberg, pe Trump că încearcă să-și constrângă țara să capituleze în fața Rusiei.
La Oslo, tonul lui Zelenski a fost mai optimist
La o conferință de presă la Oslo, marți, Zelenski a vorbit mai încrezător despre relația cu SUA. El a spus că a discutat despre schimbul de informații și despre accesul la Starlink cu emisarul special Steve Witkoff, în prezența liderilor Norvegiei și Finlandei, care au participat la discuții.
„Am fost foarte concreți, iar organizația a fost foarte pozitivă”, a spus Zelenski.
The Guardian relatează că un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru Reuters, a descris discuțiile drept „constructive”. Potrivit oficialului, Ucraina a venit cu idei și propuneri noi, iar participanții, printre care și reprezentanți europeni și ai NATO, au făcut „progrese semnificative” spre o abordare coordonată față de Rusia. Au fost abordate garanțiile de securitate pentru Ucraina, un plan economic postbelic și o arhitectură europeană de securitate mai largă.
Zelenski a spus că a discutat despre garanții de securitate „de tip articolul 5”, adică după modelul clauzei NATO potrivit căreia un atac asupra unui aliat înseamnă un atac asupra tuturor. El a mulțumit părții americane că a subliniat din nou că ele vor fi puternice. Marți, Trump a declarat că „Ucraina trebuie să vrea să pună capăt acestui război”.
Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu Putin, iar scopul lui este să creeze o cale spre negocieri trilaterale directe, a spus oficialul american.
NATO își întărește prezența în Marea Neagră
Tot marți, NATO a anunțat, potrivit The Guardian, că trimite avioane, drone și sisteme radar suplimentare în Marea Neagră, după o serie de atacuri asupra unor nave din apropierea României și Bulgariei. Purtătorul de cuvânt al alianței, colonelul Martin O’Donnell, a spus că aliații au trimis sau vor trimite aeronave de patrulare maritimă, radare, echipe de investigare a explozibililor, personal de informații și drone.
