Două drone au pătruns în spațiul aerian al României, în nord-est
județul Iași, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: RO-Alert în județul Iași: posibilă incursiune de drone
Dosar · Baza de date Semnal · Actualizat 1 noiembrie 2026
183 de incidente documentate din 2014 până azi, 26 dintre ele în România. Drone, sabotaje, atacuri cibernetice, spionaj și dezinformare, fiecare cu sursa lui.
Sursa: MApN, 14 octombrie 2026 (arhivă)
județul Iași, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: RO-Alert în județul Iași: posibilă incursiune de drone
Świdnica, Silezia Inferioară, Polonia
Poliția din Silezia Inferioară a anunțat, pe 30 octombrie, arestarea preventivă pentru trei luni a unui cetățean rus de 55 de ani, reținut la Świdnica și suspectat de activitate în favoarea unui serviciu de informații străin. El este acuzat, în baza articolului 130 din Codul penal, că a fotografiat infrastructură feroviară și de transport și unități de producție. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne, Karolina Gałecka, a spus că anchetatorii au confiscat circa 250.000 de fotografii. Autoritățile nu au precizat serviciul.
Chiștelnița, raionul Telenești, Republica Moldova
Landkreis Oder-Spree, Brandenburg, Germania
Parchetul federal german a anunțat pe 22 octombrie 2026 arestarea, în Brandenburg, a unui cetățean ucrainean suspectat de spionaj în favoarea Rusiei. Potrivit procurorilor din Karlsruhe, bărbatul era în contact cu un serviciu de informații rus, printr-un intermediar, cel puțin din iulie 2025. El ar fi folosit contacte din industria europeană de apărare pentru a obține informații despre producția de blindate, muniție și explozivi și despre unități militare care asigură flancul estic al NATO.
Nørresundby, Aalborg, Danemarca
Vilnius, Lituania
Duminică, 18 octombrie, în jurul orei 02:00, cineva a încercat să incendieze o stație de bază Starlink de la periferia Vilniusului, la o companie lituaniană care stochează echipamente Starlink. Premierul Mindaugas Sinkevičius a declarat la LRT Radio că incidentul face parte din războiul hibrid al Rusiei și că, probabil, comanditarul este „partea rusă”. Ministrul Apărării, Robertas Kaunas, a spus că incidentul a fost prevenit și este investigat.
Surse: LRT, Reuters (via ThePrint)
Sulina, Tulcea, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Drone doborâte deasupra Mării Negre: cronologia MApN · Dronele doborâte lângă Sulina erau Geran cu reacție
Codrenii Noi, raionul Dondușeni, Republica Moldova
O dronă care a survolat Republica Moldova a căzut și a explodat pe 16 octombrie 2026 pe un câmp din extravilanul satului Codrenii Noi, în direcția satului Scăieni, raionul Dondușeni. Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale a detectat-o la ora 16:22 în zona satului Sobari, raionul Soroca. MAE de la Chișinău anunță șapte cazuri de survolare neautorizată în 15-16 octombrie, condamnă încălcarea spațiului aerian și cere Rusiei să înceteze atacurile asupra Ucrainei, fără să atribuie drona.
Surse: TVR Moldova, Unimedia, AGERPRES
Sulina, Tulcea, România
nord-estul județului Tulcea, Marea Neagră, România
22 km nord-est de Sulina, apele teritoriale ale României
În după-amiaza zilei de 14 octombrie 2026, radarele MApN au detectat o țintă aeriană la aproximativ 30 km est de Insula Șerpilor, iar două F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea. La ora 17.39 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru nordul și estul județului Tulcea. Potrivit MApN, ținta a pătruns în spațiul aerian național la ora 17.38, la aproximativ 22 km nord-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale, și l-a părăsit la ora 17.46. Alerta aeriană a încetat la ora 19.03.
Surse: Ministerul Apărării Naționale, AGERPRES, Ziare.com (News.ro)
est de Sulina, deasupra Mării Negre, județul Tulcea, România
Pe 14 octombrie 2026, radarele MApN au detectat o nouă țintă aeriană lângă frontiera cu România; la ora 10.19 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru estul și nordul județului Tulcea, iar două F-16 de la Borcea au fost ridicate de la sol. Potrivit MApN, ținta a evoluat pentru scurt timp în spațiul aerian național, la est de Sulina, deasupra Mării Negre, după care a intrat în spațiul aerian ucrainean, unde a fost doborâtă de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Alerta aeriană a încetat la ora 11.22.
Surse: Ministerul Apărării Naționale, Digi24, Ziare.com (News.ro)
est de capul Shabla și est de Byala, zona economică exclusivă a Bulgariei
Geamăna, raionul Anenii Noi, Republica Moldova
Roma, Italia
Pe 8 octombrie 2026, site-ul Ministerului italian al Afacerilor Externe a fost ținta unui atac informatic de tip DDoS, atenuat de sistemele de protecție fără întreruperi, a anunțat Farnesina. Poliția Poștală și Centrul național anticrimine informatică pentru infrastructuri critice s-au ocupat de caz, iar Agenția pentru Securitate Cibernetică Națională a contactat ministerul. ANSA scrie că în spatele atacului ar fi hackerii pro-ruși NoName057(16); Italia a decis să lucreze cu România și alte state membre pentru desemnarea autorilor atacurilor cibernetice.
Sursa: ANSA
punctul de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova
Pe 5 octombrie 2026, în jurul orei 09:38, un proiectil a căzut lângă punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, a ricoșat din sol și a lovit un autobuz de rută care staționa lângă barieră, avariind autobuzul și o cabină de control. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat că un angajat al ei a fost rănit ușor, a sistat temporar activitatea punctului și a redirecționat traficul spre Tudora; ea a plasat incidentul în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii ucrainene.
Surse: Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, TVR Info, Euronews România
raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Hîncești și Anenii Noi, Republica Moldova
Pe 3 octombrie 2026, între 7:45 și 8:05, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot, potrivit Serviciului Operații Aeriene; fragmente au fost găsite în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Hîncești și Anenii Noi. La Crocmaz, o explozie într-o vie de lângă o brigadă agricolă a provocat un incendiu de vegetație și a spart geamurile clădirii, fără victime. MAE l-a convocat în aceeași zi pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest.
Ivancea, raionul Orhei, Republica Moldova
În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 2026, o dronă intrată în spațiul aerian al Republicii Moldova în jurul orei 20:45 a explodat după ce s-a lovit de arborii unei fâșii forestiere de lângă drumul Ivancea-Brănești, raionul Orhei; deflagrația a lăsat un crater de circa 50 de centimetri, fără victime. Experții Poliției au constatat elemente specifice unei drone de tip Geran, cu motor turboreactiv. Pe 1 octombrie, MAE i-a înmânat ambasadorului agreat Oleg Ozerov o notă de protest pentru cele trei drone din 30 septembrie, între care aceasta.
Surse: Digi24, Stiripesurse.ro (News.ro)
Hârbovăț, raionul Anenii Noi, Republica Moldova
Gropeni, Insula Mare a Brăilei, județul Brăila, România
Ceatalchioi, județul Tulcea, România
În seara de 27 septembrie 2026, radarele MApN au detectat o țintă aeriană la nord de Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei; două F-16 au decolat, iar la ora 20.35 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea. Conform datelor radar, ținta a intrat în spațiul aerian al României prin zona Ceatalchioi, a evoluat de-a lungul graniței și a dispărut de pe radare după aproximativ 10 minute, lângă Somova. Alerta a încetat la ora 22.05, iar o echipă specializată a MApN urma să cerceteze zona pe 28 septembrie.
Chilia Veche, județul Tulcea, România
Volintiri, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova
În seara zilei de 26 septembrie 2026, în jurul orei 20:25, polițiștii de frontieră au depistat fragmentele unei drone în extravilanul satului Volintiri, raionul Ștefan Vodă, după o informație primită de la locuitorii din zonă. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a securizat imediat zona și a anunțat că stabilește circumstanțele incidentului, în cooperare cu celelalte autorități competente și în legătură cu autoritățile din Ucraina. Cetățenii au fost rugați să nu se apropie de resturi de aparate de zbor sau muniții și să anunțe orice obiect necunoscut la 112.
Sursa: NewsMaker
Cernița, raionul Florești, Republica Moldova
Solca, județul Suceava, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: O dronă a explodat lângă Solca, în Suceava · Miruță cere un protest față de Rusia după drona din Suceava
Cotiujeni, raionul Briceni, Republica Moldova
În seara de 24 septembrie 2026, o patrulă a Poliției de Frontieră a Republicii Moldova a descoperit lângă satul Cotiujeni, raionul Briceni, la aproximativ 1.700 de metri de frontieră, fragmentele unei drone. Potrivit Poliției, deflagrația s-a produs la circa 10 metri deasupra solului, după impactul cu copacii, iar pe o rază de aproximativ 25 de metri copacii au fost deteriorați. Au fost găsite părți ale aripilor cu servomotoare, un motor turboreactiv și componente cu inscripția Geran-4, trimise la expertiză. MAE a cerut Federației Ruse să înceteze atacurile asupra Ucrainei.
Sursa: Digi24 (News.ro)
Braniewo, voievodatul Varmia-Mazuria, Polonia
Pe 23 septembrie 2026, la ora 11:08, un elicopter militar rusesc Mi-8 venit din regiunea Kaliningrad a pătruns în spațiul aerian al Poloniei lângă Braniewo, pe o adâncime de aproximativ 300 de metri, și a rămas 42 de secunde, urmărit de radarele poloneze. Avioane de vânătoare au fost ridicate de la sol, iar unitățile terestre au rămas în alertă. Comandamentul Operațional al Forțelor Armate poloneze a apreciat că natura incidentului arată că Rusia testează din nou pregătirea apărării aeriene.
Surse: Euronews, Stars and Stripes
Wola Krobowska, Mazovia, Polonia
Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Germania
În weekendul alegerilor regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, din 20 septembrie 2026, au circulat pe X, Facebook și TikTok videoclipuri cu voci generate de inteligența artificială care pretindeau că buletinele de vot prin corespondență nu includeau AfD. O singură postare pe X a avut peste trei milioane de afișări. Conducerea electorală a landului a declarat că buletinele din videoclipuri sunt falsuri. Julia Smirnova, de la institutul CeMAS, leagă clipurile de rețeaua rusă de dezinformare Storm-1516.
Pratkūnai, raionul Kaišiadorys, Lituania
În largul localității Gedser, Danemarca
București și județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov, România
Berg am Laim, München, Germania
În noaptea spre 3 septembrie 2026, dintr-o mașină în mers au fost aruncate dispozitive incendiare pe un șantier din cartierul Berg am Laim din München, lângă sediile Rohde & Schwarz și Helsing, producător de drone care livrează armatei ucrainene. Poliția a stins imediat focul și a reținut doi cetățeni bulgari, un bărbat de 38 de ani și o femeie de 28 de ani. Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, anchetatorii germani văd în spatele atacului serviciul rus de informații militare GRU.
Surse: Euronews, Abendzeitung München, regionalHeute.de (dts)
lângă Prešov, Slovacia
Trei străini au fost reținuți pe 25 august 2026, suspectați că plănuiau să incendieze fabrica de drone de supraveghere a companiei ucrainene Skyeton de lângă Prešov, în estul Slovaciei. Poliția a confiscat un amestec incendiar de benzină și polistiren, telefoane, o cameră și o schiță a instalației. Un leton și un ucrainean au fost reținuți în Slovacia, iar un leton de 26 de ani la Hamburg. Un reprezentant Skyeton a spus că rușii încearcă regulat să atace unitățile companiei.
Surse: The Kyiv Independent, Ukrainska Pravda (Reuters), EUobserver
Tallinn, Estonia
O clădire folosită de Milrem Robotics, producător estonian de vehicule terestre fără pilot livrate Ucrainei, a luat foc în noaptea de 14 spre 15 august 2026 în cartierul Lasnamäe din Tallinn. Doi cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia pe 17 august, iar un al treilea a doua zi. După o anchetă de șase săptămâni a Serviciului de Securitate Internă, guvernul estonian a anunțat că incendierea a fost un act de sabotaj comandat de serviciile speciale ruse.
Surse: Defense News, Al Jazeera, ERR News
Greci, Munții Măcinului, județul Tulcea, România
Berlin, Germania
Un videoclip fals, cu sigla Deutsche Welle și a cotidianului Handelsblatt, susținea că documente scurse din CDU arată că Friedrich Merz plănuia să demisioneze din cauza sondajelor slabe, în favoarea premierului landului Renania de Nord-Westfalia. O sursă din serviciile de securitate germane a declarat pentru AFP că autorul este „probabil Storm 1516”, operațiune legată de serviciul rus de informații militare. Biroul cancelarului a calificat afirmațiile drept „complet inventate”.
Sursa: The Local (AFP)
Aeroportul Leipzig/Halle, Germania
Tarnawa-Kolonia, voievodatul Lublin, Polonia
Padina, județul Buzău, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: F-16 românesc a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al României, deasupra unei zone nelocuite din Buzău
România
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat pe 13 iulie 2026 că România a fost vizată de activități cibernetice ostile ale grupării APT TURLA, controlată de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse. Condamnarea a fost făcută alături de celelalte state membre UE și aliații NATO, în ziua în care UE a denunțat ecosistemul cibernetic ostil al Rusiei. Președintele Nicușor Dan a spus că atacurile vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, iar DNSC a refuzat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs.
Ādaži, Letonia
Serviciul de Securitate a Statului (VDD) din Letonia, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate Militară (MIDD), a reținut pe 28 iunie 2026 doi cetățeni letoni, un cuplu, suspectați că au cules și transmis informații serviciului rus de informații militare GRU; cazul a fost anunțat pe 1 octombrie 2026. Potrivit VDD, cei doi au obținut date despre sistemul de apărare al Letoniei, activitățile aliaților NATO și sprijinul pentru Ucraina; unul dintre ei a fotografiat din aer baza militară Ādaži, dintr-un mic avion privat. Ambii sunt în arest.
Biała Podlaska, Polonia
Franța
Agenția franceză VIGINUM a publicat pe 11 iunie 2026 bilanțul ingerințelor digitale străine din alegerile municipale din 15 și 22 martie: patru ingerințe detectate, dintre care două conduse prin rețele pro-ruse cunoscute, Storm-1516, CopyCop, Storm-1679 și Matriochka. CopyCop înregistrase peste o sută de domenii „.fr” care imitau presa locală, majoritatea suspendate de Afnic. Storm-1516, pe care raportul o atribuie unității 29155 a GRU, l-a vizat pe candidatul la Primăria Parisului Pierre-Yves Bournazel cu un narativ fals difuzat din 2 martie.
Surse: SGDSN / VIGINUM, SGDSN / VIGINUM
Galați, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Drona Rusiei cade peste Galați și rănește doi oameni. „Suveraniștii” urlă și acuză guvernul, deși, tot ei, s-au opus legislației pentru doborârea dronelor · Dronă căzută pe un bloc din Galați. Explozie și incendiu la etajul 10
Vilnius, Lituania
Parchetul General lituanian a anunțat pe 27 aprilie 2026 că 13 persoane sunt suspectate într-un complot pentru uciderea, în scop terorist, a activistului pro-ucrainean Valdas Bartkevičius și a disidentului bașkir Ruslan Gabbasov. Suspecții provin din Lituania, Ucraina, Rusia, Belarus, Georgia, Letonia, Moldova și Grecia, iar nouă se află în Lituania. Ancheta a pornit în martie 2025, când Gabbasov a găsit un dispozitiv de urmărire pe mașina sa. Adjunctul șefului poliției criminale, Saulius Briginas, a spus că natura și obiectivele faptelor corespund celor ale Federației Ruse.
Surse: LRT, Associated Press (via WTOP)
Galați, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Incidentul cu drona la Galați reaprinde disputa diplomatică · Dronă căzută la Galați. RO-ALERT în Tulcea, Eurofighter de la Fetești
Budapesta, Ungaria
Un articol fals, prezentat drept material Euronews, i-a atribuit politicianului ungar Péter Magyar afirmația că Donald Trump ar fi un „bunic senil” și promisiunea de a anula acorduri-cheie cu SUA. Videoclipurile au circulat pe rețelele sociale înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026. Proiectul Gnida a identificat campania drept Storm-1516, o operațiune rusă de dezinformare, potrivit verificării publicate de Euronews pe 24 martie 2026.
Sursa: Euronews
Budapesta, Ungaria
Narva, Estonia
Platforma estonă Propastop a semnalat pe 11 martie 2026 conturi de rețele sociale care promovează crearea unei „Republici Populare Narva” în nord-estul Estoniei, la granița cu Rusia. Cel mai cunoscut canal de Telegram al campaniei publica activ din 18 februarie. Premierul Kristen Michal a descris campania drept o operațiune informațională rusă, iar Serviciul de Securitate Internă a avertizat că participarea la această provocare poate avea consecințe penale.
N'Djamena, Ciad
Rețele rusești au derulat în 2024 în Ciad o campanie de influență și de articole plătite, arată o anchetă a consorțiului coordonat de Forbidden Stories, cu participarea France 24 și RFI. În campania pentru alegerile prezidențiale din 6 mai 2024 au apărut peste 120 de publicații legate de aceste operațiuni, iar documentele interne menționează între 500 și 600 de dolari pe publicație. Autoritățile ciadiene au urmărit penal șapte persoane pentru colaborare cu o putere străină, iar acestea au fost apoi scoase de sub acuzare.
Sursa: LSI Africa
Apele din jurul Regatului Unit, Atlanticul de Nord
Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a anunțat pe 9 aprilie 2026 că forțele britanice și aliații au urmărit un submarin rusesc de atac din clasa Akula și mai multe nave ale GUGI, direcția rusă pentru cercetări în adâncuri, în apele din jurul Regatului Unit și în Nordul Îndepărtat. Potrivit guvernului, submarinul era o diversiune, în timp ce navele GUGI acționau lângă infrastructura submarină critică. Healey i-a transmis lui Putin că orice încercare de a o avaria va avea consecințe grave.
Sursa: Ministry of Defence (GOV.UK)
Strâmtoarea Öresund, lângă Malmö, Suedia
O navă a marinei suedeze a bruiat pe 25 februarie 2026, în strâmtoarea Öresund, o dronă care se apropia de portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în vizită la Malmö. Drona fusese lansată de pe nava rusă de informații electronice Zhigulevsk și a fost neutralizată la circa 13 kilometri de portavion. Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a spus că incidentul încalcă regulile de acces și spațiul aerian al Suediei. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a vorbit despre o „provocare ridicolă”.
Surse: France 24 / AFP, Al Jazeera, The Defense Post
Burkina Faso, Mali
Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a afirmat, fără dovezi, pe 2 februarie 2026, că președintele Emmanuel Macron a autorizat serviciile franceze să elimine „lideri indezirabili” din Africa. Declarația susține că Franța a fost implicată în tentativa de lovitură de stat din 3 ianuarie din Burkina Faso, îndreptată împotriva lui Ibrahim Traoré, și în destabilizarea Mali, condus de Assimi Goïta, și a Madagascarului. EUvsDisinfo a clasat afirmația drept dezinformare și a arătat că SVR nu aduce nicio dovadă.
Surse: Anadolu Agency, EUvsDisinfo
Polonia
Pe 29 decembrie 2025, atacatori au lovit peste 30 de ferme eoliene și fotovoltaice din Polonia, o companie din industrie și o centrală de cogenerare care furnizează căldură pentru aproape jumătate de milion de clienți. Potrivit CERT Polska, atacurile au perturbat comunicarea fermelor cu operatorul de distribuție, fără să oprească producția de electricitate. Pe 13 iulie 2026, Regatul Unit și UE au atribuit oficial atacul Centrului 16 al FSB și au anunțat sancțiuni.
Surse: CERT Polska, The Register, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS)
Vilnius, Lituania
Volkel, Țările de Jos
În noaptea de 21 noiembrie 2025, deasupra bazei aeriene Volkel din Țările de Jos au fost observate drone, iar forțele olandeze au tras asupra lor cu arme de la sol. Ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, a anunțat pe 22 noiembrie că dronele au plecat, nu au fost găsite și că incidentul e anchetat. Potrivit Kyiv Independent, baza găzduiește arme nucleare americane și avioane F-35 olandeze. Premierul Dick Schoof declarase pe 6 octombrie că Europa crede că Rusia se află în spatele unor astfel de incidente, dar nu o poate dovedi.
Sursa: The Kyiv Independent
Plauru și Ceatalchioi, județul Tulcea, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Autoritățile ridică ordinul de evacuare pentru Ceatalchioi: localnicii se pot întoarce acasă după incendiul navei cu GPL
Mika, estul Poloniei
O încărcătură explozivă a distrus o porțiune din calea ferată Varșovia-Lublin lângă satul Mika, iar un mecanic a raportat avaria pe 16 noiembrie 2025. Premierul Donald Tusk a vorbit despre un act de sabotaj îndreptat împotriva securității statului și a anunțat că doi cetățeni ucraineni care lucrau pentru serviciile ruse sunt suspectați. Ambii au trecut în Belarus după explozie. Tusk a spus că explozia urmărea, cel mai probabil, aruncarea în aer a unui tren.
Surse: AP / PBS NewsHour, The Kyiv Independent, Radio Europa Liberă
Bruxelles și Liège, Belgia
O dronă a fost observată lângă aeroportul din Bruxelles pe 4 noiembrie 2025, la ora 20:00, iar un alt incident a urmat la aeroportul din Liège; traficul a fost suspendat pe ambele. La Bruxelles au fost anulate 59 de zboruri. Ministrul Apărării, Theo Francken, care semnalase cu trei zile înainte drone deasupra bazei aeriene Kleine Brogel, a spus că nu e vorba de amatori. Potrivit VRT, care citează surse, serviciile belgiene de securitate „nu au, de fapt, nicio îndoială rezonabilă” că Rusia este responsabilă.
Surse: Al Jazeera, VRT NWS
București, România (rută prin Polonia)
Biarritz, Franța
Poliția franceză a arestat pe 13 octombrie 2025 patru bărbați, cu vârste între 26 și 38 de ani, suspectați că plănuiau uciderea activistului rus Vladimir Osechkin, fondatorul organizației Gulagu.net, care locuiește la Biarritz. Ancheta pentru asociere teroristă este condusă de Parchetul național antiterorist. Potrivit Le Parisien, citat de Novaya Gazeta Europe, contraspionajul francez (DGSI) crede că bărbații acționau la ordinul serviciilor secrete ruse. Osechkin a spus că era ținta acestor „ucigași”.
München, Germania
Aeroportul din München și-a suspendat zborurile în seara de 2 octombrie 2025, după observări de drone raportate la ora 22:18; 17 zboruri au fost anulate, iar circa 3.000 de pasageri au rămas blocați. În seara următoare, patrule de poliție au confirmat două drone lângă pistele de nord și de sud, iar 46 de zboruri au fost anulate sau întârziate. Cancelarul Friedrich Merz a declarat pe 5 octombrie că Germania presupune că Rusia se află în spatele majorității acestor zboruri de drone.
Surse: Al Jazeera, Al Jazeera, The Kyiv Independent
Chișinău, Republica Moldova
Autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia că a încercat să influențeze alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 prin dezinformare, cumpărare de voturi și provocarea de tulburări. Premierul Dorin Recean a afirmat că Moscova cheltuiește „sute de milioane” de euro într-un „război hibrid”. În ziua votului, secții de votare din străinătate au primit amenințări cu bombă, descrise de oficiali drept un asalt al Federației Ruse asupra procesului electoral. Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 50,2% din voturi.
Surse: Al Jazeera, The Kyiv Independent
Aalborg, Danemarca
Mai multe drone au fost observate în seara de 24 septembrie 2025, în jurul orei 21:44, deasupra aeroportului din Aalborg, folosit și ca bază militară, iar traficul a fost oprit până dimineață. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a descris incidentul drept un „atac hibrid” cu diferite tipuri de drone. Cu o zi înainte, premierul Mette Frederiksen spusese, despre incidentul de la aeroportul din Copenhaga, că nu poate exclude ca Rusia să fie în spatele lui. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat acuzațiile drept nefondate.
Sursa: Al Jazeera
Copenhaga, Danemarca și Oslo, Norvegia
Aeroportul din Copenhaga a oprit toate decolările și aterizările pe 22 septembrie 2025, de la ora 20:26, după ce trei sau patru drone mari au fost văzute în apropiere, și a reluat operațiunile la 01:32. În aceeași noapte, aeroportul din Oslo și-a închis spațiul aerian din cauza unei drone. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că nu poate exclude ca Rusia să fie în spatele incidentului, pe care l-a numit un „atac grav”. Ambasadorul rus Vladimir Barbin a respins suspiciunile.
Surse: AeroTime, Al Jazeera, Newsweek
Golful Finlandei, Estonia
Estul Poloniei
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Ministrul de Externe al Poloniei: Incursiunea dronelor rusești a fost o provocare intenționată · SUA și aliații occidentali, reacție dură la ONU după incursiunea dronelor rusești în Polonia
Paris, Franța
În noaptea de 8 spre 9 septembrie 2025, capete de porc au fost lăsate în fața a nouă moschei din Paris și din suburbii. Autoritățile sârbe au interogat ulterior 11 suspecți la Parchetul din Smederevo. În decembrie 2025, Tribunalul Superior din Smederevo i-a condamnat pe Aleksandar Savić, Filip Petrović și Nemanja Ćevap, stabilind că ordinele și banii au venit de la „structuri ale serviciului de informații al Federației Ruse”. Fiecăruia i se promiseseră 1.500 de euro pentru atacurile din septembrie.
Vaindloo, Estonia
Un elicopter rusesc Mi-8 a pătruns duminică în spațiul aerian al Estoniei, lângă insula Vaindloo din Golful Finlandei, pentru aproximativ patru minute. Potrivit Forțelor de Apărare estoniene, aparatul nu avea plan de zbor, avea transponderul oprit și nu a comunicat cu controlul traficului aerian. Ministerul estonian de Externe l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei, iar ministrul Margus Tsahkna a spus că este al treilea incident de acest fel din acest an.
Letonia
Doi cetățeni letoni au incendiat în august 2025 o locomotivă diesel și dulapuri cu echipamente feroviare din Letonia, acționând în interesul Rusiei, potrivit Serviciului de Securitate a Statului (VDD). Bărbații au filmat incendierile, iar cei care au comandat atacul au folosit imaginile în propagandă, prezentându-le drept incendii din Ucraina. Cazul a fost făcut public în martie 2026, iar pagubele au fost estimate la 372.014 euro.
Erfurt, Germania
Sahel · operațiune desfășurată în Africa (asociație afiliată la Ouagadougou, Burkina Faso)
Pe 12 iunie 2025, VIGINUM, Ministerul britanic de Externe (FCDO) și Serviciul European de Acțiune Externă au publicat un raport comun despre African Initiative, agenție de presă rusă creată în septembrie 2023, cu sediul la Moscova. Potrivit VIGINUM, agenția difuzează propagandă prorusă și antioccidentală, inclusiv în franceză, și este condusă de persoane suspectate de legături cu serviciile de informații ruse. O asociație afiliată din Burkina Faso a devenit un centru al influenței ruse pe continent.
Surse: SGDSN / VIGINUM, EUvsDisinfo (SEAE)
Ouagadougou, Burkina Faso
Videoclipuri generate cu inteligență artificială, distribuite pe TikTok, Facebook și X, au pretins că o lucrătoare umanitară franceză, prezentată drept Claire Dubois, a fost reținută pentru spionaj de liderul militar al Burkinei Faso, Ibrahim Traoré. Euronews a arătat că povestea provine dintr-un clip publicat pe YouTube cu mențiunea că este ficțiune. Falsul a fost amplificat de publicații rusești finanțate de stat, precum Pravda, iar un videoclip TikTok a depășit două milioane de vizualizări.
Sursa: Euronews
Franța, Germania, Regatul Unit
Pe 11 mai 2025, presa rusă a răspândit afirmația falsă că pe masa din vagonul în care Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer mergeau spre Kiev s-ar fi aflat o pungă cu cocaină. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a scris pe canalul ei oficial de Telegram că liderii s-ar fi drogat. Palatul Élysée a arătat că obiectul era un șervețel, iar verificarea EuroVerify a Euronews a încadrat afirmațiile într-o campanie de dezinformare rusă.
Polonia
Pe 6 mai 2025, vicepremierul și ministrul polonez al digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Polonia se confruntă cu o tentativă a Rusiei de a interveni în alegerile prezidențiale, al căror prim tur urma să aibă loc în săptămâna următoare. El a afirmat că GRU și-a dublat activitatea împotriva Poloniei față de anul trecut și că atacurile rusești au vizat „toate comitetele electorale”. Gawkowski a amintit că Polonia a raportat anul trecut peste 600.000 de incidente cibernetice.
Sursa: Notes from Poland
Franța și Germania
Viginum, serviciul francez care combate ingerințele digitale străine, a publicat în mai 2025 un raport despre Storm-1516, un mod operator informațional rus activ cel puțin din august 2023. Raportul analizează 77 de operațiuni derulate până la 5 martie 2025, bazate pe deepfake-uri și videoclipuri cu actori amatori. Viginum confirmă implicarea lui John Mark Dougan, fost polițist american exilat în Rusia, și a identificat cel puțin 20 de operațiuni care au vizat alegeri, inclusiv cele federale germane din februarie 2025.
Surse: SGDSN / Viginum, SGDSN / Viginum
Paris, Franța
Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe a atribuit, pe 29 aprilie 2025, serviciului rus de informații militare GRU atacurile grupării APT28 asupra Franței. Potrivit comunicatului, din 2021 gruparea a vizat sau compromis circa o duzină de entități franceze, între care servicii publice, companii private și o organizație sportivă implicată în Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2024. Același grup a fost folosit în sabotajul TV5Monde din 2015 și în tentativele de destabilizare a alegerilor din 2017.
Sofia, Bulgaria
Aderarea Bulgariei la zona euro a fost ținta unor afirmații false potrivit cărora Europa ar putea confisca economiile și pensiile cetățenilor, arată o verificare Euronews. Afirmația a fost făcută de europarlamentara Rada Laykova, din partidul prorus Vazrajdane, iar liderul acestuia, Kostadin Kostadinov, a susținut că bulgarii și-ar pierde economiile. Rețeaua Pravda, cu peste 190 de site-uri prokremliniste, a avut un rol-cheie; o analiză citată plasează Bulgaria între primele zece țări țintite de rețea.
Sursa: Euronews
Bremanger, Norvegia
Pe 7 aprilie 2025, hackeri au deschis o stavilă la barajul din Bremanger, în vestul Norvegiei, și au eliberat 500 de litri de apă pe secundă timp de patru ore, până când atacul a fost detectat și oprit. Șefa serviciului norvegian de securitate PST, Beate Gangås, a atribuit atacul Rusiei într-un discurs, prima atribuire oficială făcută de Oslo în acest caz. Potrivit ei, scopul unor astfel de operațiuni este să provoace „frică și haos” în rândul populației.
Europa
Un audit NewsGuard publicat pe 6 martie 2025 arată că rețeaua Pravda, cu sediul la Moscova, a publicat 3.600.000 de articole în 2024 pentru a influența datele preluate de chatboturile de inteligență artificială. Cele 10 instrumente AI testate au repetat narațiuni false din rețea în 33% din cazuri. NewsGuard descrie o strategie de infiltrare deliberată a datelor folosite de chatboturi, în locul țintirii directe a cititorilor, iar studiul a fost preluat de AFP pe 10 martie.
Surse: NewsGuard, France 24 (AFP)
Köln, Germania
Parchetul federal german a anunțat, pe 14 mai 2025, arestarea a trei cetățeni ucraineni la Köln, Konstanz și în cantonul elvețian Thurgau, suspectați că pregăteau sabotaje asupra transportului de mărfuri la cererea unor persoane care ar acționa pentru structuri statale rusești. Potrivit acuzării, ei urmau să trimită din Germania spre Ucraina colete cu dispozitive explozive sau incendiare care să se aprindă pe drum. La sfârșitul lui martie 2025, unul dintre ei a expediat din Köln două colete de test cu trackere GPS.
Surse: Der Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof, Legal Tribune Online
Leipzig, Germania
Înaintea alegerilor federale germane din 23 februarie 2025 au circulat videoclipuri false în care AfD lipsea de pe buletinele de vot prin corespondență din Leipzig sau în care voturi pentru AfD erau distruse. Ministerul german de Interne a declarat că serviciile de securitate le consideră parte a campaniei Storm-1516, descrisă de serviciile americane drept operațiune de influență rusă. Orașul Leipzig analizează acțiuni în justiție, iar poliția criminală a landului Saxonia anchetează cazul.
Milano, Italia
Gruparea de hackeri prorusă NoName057(16) a perturbat luni, 17 februarie 2025, site-urile aeroporturilor milaneze Linate și Malpensa, ale Autorității de Transport, ale băncii Intesa Sanpaolo și ale porturilor Taranto și Trieste. Hackerii au legat atacurile de discursul președintelui Sergio Mattarella de la Marsilia, în care acesta compara acțiunile Rusiei în Ucraina cu cel de-al Treilea Reich. Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică (ACN) a intervenit rapid, iar atacurile au fost minore.
Sursa: Infosecurity Magazine
Nordul județului Tulcea (lângă Reni), România
Sudul Republicii Moldova
Două drone rusești de tip Shahed au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat miercuri noaptea într-o zonă rurală din sudul țării, după un atac rusesc asupra portului ucrainean Reni, a anunțat președinta Maia Sandu. Ea a spus că dronele „au pus în pericol viețile moldovenilor”. Ministerul de Externe l-a convocat pe șeful misiunii diplomatice ruse de la Chișinău și i-a prezentat fragmente din drone drept dovezi.
Sursa: Euronews (cu AP)
Tallinn, Estonia
Pe 31 ianuarie 2025, restaurantul Slava Ukraina din cartierul Telliskivi al Tallinnului a fost incendiat. Potrivit celor prezentate la Tribunalul Harju, moldoveanul Ivan Chihaial, născut în 1992, a stabilit legături cu persoane conectate la GRU, serviciul rus de informații militare, și a primit misiunea atacului, iar vărul său, cu același nume, a spart geamul și a aprins focul. Primul a primit șase ani și jumătate de închisoare, al doilea șase luni. Procuroarea Triinu Olev-Aas a spus că scopul atacurilor este „să polarizeze și să dividă societatea”.
Sursa: ERR News
Germania
O investigație CORRECTIV publicată pe 23 ianuarie 2025 a identificat peste 100 de site-uri în limba germană, create cu ajutorul inteligenței artificiale, pe care le leagă de operațiunea rusă Storm-1516, activă înaintea alegerilor federale. Rețeaua a răspândit falsuri despre Robert Habeck, Annalena Baerbock și Marcus Faber. Potrivit CORRECTIV, operatorii au înregistrat cel puțin 99 de domenii noi începând cu 19 noiembrie 2024, în trei valuri de activitate.
Sursa: CORRECTIV
N'Djamena, Ciad
Între 10 și 11 ianuarie 2025, 41 de pagini Facebook au distribuit prin copy-paste un articol lansat de Agence d'Information du Burkina Faso, care prezenta plecarea trupelor franceze din Ciad drept un pas împotriva imperialismului. Potrivit observatorului ADDO, postările au strâns 235.000 de vizualizări și 5.200 de interacțiuni. Analiza descrie o campanie cu ton prorus, desfășurată în timp ce ultimii militari francezi părăseau baza Adji Kossei din N'Djamena.
Golful Finlandei
Pe 25 decembrie 2024, petrolierul Eagle S, înmatriculat în Insulele Cook și suspectat că face parte din flota din umbră a Rusiei, și-a târât ancora circa 90 de kilometri în Golful Finlandei, avariind cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații. Procurorii finlandezi i-au pus sub acuzare pe căpitan și doi ofițeri în august 2025. Pe 3 octombrie 2025, Tribunalul districtual din Helsinki a respins acuzațiile, stabilind că Finlanda nu are jurisdicție.
Surse: Yle, The Kyiv Independent
București, România
Citește pe Semnal → · Și pe Semnal: Călin Georgescu a dat în judecată SRI, SIE, MAI și STS. El contestă documentele desecretizate care au dus la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale · DOCUMENT: Motivarea CCR privind anularea alegerilor prezidențiale
Tureby, Danemarca
Hackeri au modificat presiunea apei la uzina Tureby Alkestrup, la circa 35 de kilometri sud de Copenhaga, cu puțin înainte de Crăciunul lui 2024, iar trei conducte au cedat. Aproximativ 50 de gospodării au rămas fără apă circa șapte ore, iar alte 450 timp de o oră. În decembrie 2025, Serviciul de Informații al Apărării a atribuit atacul grupării pro-ruse Z-Pentest, pe care statul rus o folosește în războiul hibrid împotriva Occidentului.
Surse: Insurance Journal (AP), Euronews, DR
București, România
Marea Baltică, ape suedeze
Pe 17 și 18 noiembrie 2024, în apele suedeze au fost secționate cablurile de date Suedia-Lituania și Germania-Finlanda. Nava chineză Yi Peng 3, plecată pe 15 noiembrie din portul rusesc Ust-Luga și cu un cetățean rus în echipaj, este suspectată că și-a târât ancora pe fundul mării. Ministrul german al apărării a spus că avariile par să fie rezultatul unui sabotaj, iar anchetatorii citați de The Wall Street Journal suspectează serviciile ruse de informații.
Republica Centrafricană
Pe 28 octombrie 2024, site-ul malian Bamada.net a publicat un articol care sugera că Franța ar fi implicată în dispariții inexplicabile ale organelor genitale ale unor bărbați din Republica Centrafricană. Documente scurse, analizate într-o investigație coordonată de Forbidden Stories, arată că operațiunea a fost montată de „Compania”, structură creată de Wagner și preluată din 2023 de serviciile secrete ruse. Potrivit acestor documente, „Compania” ar fi plătit 500 de dolari pentru articol, iar proprietarul site-ului neagă că a primit bani.
Sursa: France 24
Chișinău, Republica Moldova
Referendumul din 20 octombrie 2024 privind integrarea Republicii Moldova în UE a trecut la o diferență de sub un punct procentual. Șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat descoperirea a circa un milion de transferuri bancare, în valoare de 39 de milioane de dolari, prin banca rusă Promsvyazbank, către aproximativ 138.000 de cetățeni. Anchetatorii îl acuză pe oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în lipsă și despre care se crede că se află în Rusia.
N'Djamena, Ciad
Trei ruși și un belarus au fost interpelați pe 19 septembrie 2024 la coborârea din avion, pe aeroportul din N'Djamena. Printre ei se afla Maksim Șugalei, prezentat drept sociolog, dar aflat sub sancțiuni europene pentru legăturile cu grupul Wagner; el mai fusese arestat în Libia în 2019, acuzat de tentativă de ingerință în alegeri. Potrivit ambasadei Rusiei, cei trei ruși au fost eliberați în noiembrie 2024 și s-au întors la Moscova.
Sursa: VOA Afrique
Haga, Țările de Jos
În septembrie 2024, hackerii au obținut acces la contul unui angajat al poliției olandeze printr-un atac de tip session hijacking și au furat date de contact profesionale ale polițiștilor. Serviciile de informații olandeze AIVD și MIVD au atribuit pe 27 mai 2025 atacul unui grup necunoscut anterior, foarte probabil sponsorizat de statul rus, pe care l-au numit Laundry Bear. Grupul a vizat și ministere ale apărării din țări NATO și firme occidentale de armament.
Sursa: The Record
Bragadiru, județul Ilfov, România
Cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Diosa a fost reținut pe 30 iulie 2024, în timp ce documenta zona unui depozit de materiale reciclabile din Bragadiru, județul Ilfov, aflat lângă sonde de țiței și magistrale de gaz. SRI afirmă că acesta aparținea unei rețele de sabotori controlate prin interpuși de serviciile secrete ruse, iar canale de Telegram rusești au prezentat operațiunea în mod fals, cu imagini de la alte incendii. În septembrie 2025, Curtea Supremă a confirmat condamnarea sa definitivă la șase ani de închisoare pentru tentativă de sabotaj.
Plauru, județul Tulcea, România
Specialiști din MApN, SRI și MAI au identificat pe 25 iulie 2024, lângă localitatea Plauru din județul Tulcea, resturi ale unei drone de proveniență rusească de tip Geran 1/2. Ministerul Apărării a precizat că zonele cercetate se află în afara ariilor locuite și că nu au fost afectate elemente de infrastructură. MApN a condamnat atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene de la frontieră, iar ministra de Externe Luminița Odobescu a confirmat că resturile au căzut pe teritoriul României.
Surse: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Apărării Naționale, The Kyiv Independent
Leipzig, Germania și Birmingham, Regatul Unit
Pe 20 iulie 2024, un colet DHL a luat foc pe aeroportul din Leipzig, înainte de încărcarea într-un avion cargo, iar pe 22 iulie un alt colet a ars într-un depozit DHL de lângă Birmingham. Procurorii polonezi afirmă că grupul voia să testeze canalul de transfer pentru colete trimise ulterior în SUA și Canada. Parchetul General lituanian a anunțat în septembrie 2025 acuzații contra a 15 persoane, precizând că operațiunile au fost conduse de suspecți cu legături cu GRU.
Surse: t-online, The Moscow Times (AFP), Radio Free Europe/Radio Liberty, Euronews
Germania
CNN a relatat pe 11 iulie 2024 că serviciile americane au descoperit un complot rus pentru asasinarea lui Armin Papperger, directorul general al producătorului german de armament Rheinmetall, iar autoritățile germane, informate de SUA, l-au dejucat. Ministerul german de Interne a refuzat să comenteze amenințarea concretă, dar a spus că guvernul „nu se va lăsa intimidat”. Kremlinul a respins relatarea drept falsă.
Surse: Euronews (AP), The Kyiv Independent
Paris, Franța
Pe 1 iulie 2024, site-ul francofon Verite Cachee a publicat o factură falsă și un videoclip generat artificial potrivit cărora Olena Zelenska ar fi cumpărat un Bugatti Tourbillon de la dealerul din Paris. Bugatti a transmis că Zelenska nu îi este clientă, iar dealerul parizian a depus plângere penală. Cercetătorii Recorded Future au legat site-ul de rețeaua rusă de dezinformare CopyCop.
Surse: CBS News, PolitiFact
Imouraren, Niger · operațiune desfășurată în Imouraren, lângă Arlit, Niger
Pe 20 iunie 2024, Orano a anunțat că autoritățile din Niger i-au retras filialei Imouraren SA permisul de exploatare a zăcământului de uraniu Imouraren. Documente interne ale rețelei rusești numite „Compania”, supervizată de serviciul rus de informații externe SVR, susțin că presiunea mediatică orchestrată a contribuit la această decizie. Investigația bazată pe aceste documente a fost publicată în februarie 2026 de consorțiul de jurnaliști Forbidden Stories.
Surse: Forbidden Stories, Orano
Paris, Franța
Microsoft a dezvăluit pe 2 iunie 2024 că grupul pro-rus Storm-1679 a produs filmul „Olympics Has Fallen”, prezentat drept documentar Netflix și narat de o voce generată artificial care îl imita pe actorul Tom Cruise. Filmul denigra conducerea Comitetului Olimpic Internațional. Potrivit Microsoft, același grup a răspândit videoclipuri false despre riscul unor atacuri teroriste la Jocurile Olimpice de la Paris, pentru a descuraja spectatorii.
Surse: Microsoft On the Issues, Fortune
Paris, Franța
Pe 1 iunie 2024, lângă Turnul Eiffel au fost depuse cinci sicrie acoperite cu drapelul Franței și inscripția „Soldați francezi ai Ucrainei”. Poliția a reținut un bulgar, un ucrainean și un german, care au spus că fuseseră plătiți cu 400 de euro. Serviciul francez de informații externe DGSE a sugerat, într-o notă citată de Le Monde, că acțiunea a fost coordonată de FSB. Rusia a negat orice implicare.
Surse: The Connexion, Al Jazeera
Dakar, Senegal
Documente interne scurse, obținute de publicația The Continent și analizate de consorțiul Forbidden Stories, arată că rețeaua rusă Africa Politology a pregătit cel puțin 644 de articole pentru presa africană între iunie și noiembrie 2024, Senegalul fiind una dintre ținte. Intermediarii ofereau jurnaliștilor între 250 și 650 de dolari pe articol. Investigația, la care a participat France 24, descrie rețeaua ca acționând sub coordonarea serviciilor ruse de informații. Afișele apărute la Dakar în iunie 2024, care cereau expulzarea ambasadorului Ucrainei, sunt legate de anchetatori de același efort propagandistic rus.
Sursa: The Gambia Journal
Praga, Cehia
În iunie 2024, un bărbat a dat foc la trei autobuze într-un depou al transportului public din Praga, iar angajații au stins flăcările. Premierul Petr Fiala a declarat pe 10 iunie că atacul a fost foarte probabil organizat și finanțat de Moscova, ca parte a unei campanii hibride de sabotaj. Autorul, un columbian de 26 de ani, a fost condamnat în iunie 2025 la opt ani de închisoare.
Surse: Anadolu Agency, Euronews
Mali
Pe 31 mai 2024, Sputnik Afrique a difuzat în limba franceză afirmația că misiunea militară de instruire a UE în Mali, EUTM, a sprijinit și înarmat grupări teroriste din Sahel. EUvsDisinfo a arătat că afirmația e falsă: acuzațiile că statele occidentale creează sau finanțează terorismul sunt nefondate, iar misiunea, încheiată de UE pe 8 mai 2024, sprijinise timp de 11 ani forțele armate maliene în lupta împotriva terorismului.
Sursa: EUvsDisinfo
Varșovia, Polonia
Pe 31 mai 2024, pe fluxul agenției de presă poloneze PAP au apărut știri false potrivit cărora 200.000 de polonezi ar fi chemați sub arme și trimiși în Ucraina. Premierul Donald Tusk a spus că atacul de hacking ilustrează strategia de destabilizare a Rusiei, iar ministrul digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a declarat că totul indică un atac cibernetic dirijat din partea rusă.
Sursa: Notes from Poland
Varșovia și Radom, Polonia
Două depozite de materiale de construcții au fost incendiate pe 23 mai 2024 la Varșovia și pe 30 mai la Radom. Agenția poloneză de securitate internă ABW afirmă că atacurile au fost comandate, supravegheate și finanțate de o persoană legată de serviciile ruse de informații. Un columbian de 27 de ani, condamnat deja în Cehia pentru incendiere, a fost pus sub acuzare pentru terorism în iulie 2025 și riscă închisoare pe viață.
Sursa: Notes from Poland
Paris, Franța
În noaptea de 13 spre 14 mai 2024, pe Zidul Drepților de la Memorialul Shoah din Paris au fost pictate 35 de mâini roșii. Parchetul din Paris consideră că acțiunea a fost posibil orchestrată de serviciile ruse de informații, iar DGSI a spus că poartă amprenta ingerinței hibride rusești. În octombrie 2025, patru cetățeni bulgari au fost condamnați la pedepse între doi și patru ani de închisoare.
Surse: France 24 (AFP), Euronews, France 24
Varșovia, Polonia
Centrul comercial Marywilska 44 din Varșovia a ars în noaptea de 12 mai 2024, iar focul a distrus circa 1.400 de spații comerciale. Premierul Donald Tusk a declarat în mai 2025 că incendiul a fost rezultatul unei incendieri comandate de serviciile ruse. Procurorii polonezi au pus sub acuzare doi cetățeni ucraineni, iar ministrul de externe Radosław Sikorski a anunțat închiderea consulatului rus din Cracovia.
Surse: Al Jazeera, Euromaidan Press
Vilnius, Lituania
Un incendiu a izbucnit pe 9 mai 2024 în magazinul IKEA din Vilnius, declanșat de un dispozitiv cu temporizator activat peste noapte. Parchetul General lituanian a atribuit în martie 2025 atacul serviciului rus de informații militare GRU, iar suspecții sunt doi cetățeni ucraineni. Potrivit procurorilor, la o întâlnire secretă la Varșovia s-a convenit incendierea unor centre comerciale din Lituania și Letonia pentru 10.000 de euro. Procurorul Arturas Urbelis a calificat fapta drept act de terorism.
Surse: The Defense Post (AFP), Euronews
Praga, Cehia
Ministerul ceh de Externe a anunțat pe 3 mai 2024 că unele instituții cehe au fost ținta unor atacuri cibernetice care au exploatat o vulnerabilitate necunoscută anterior din Microsoft Outlook. Potrivit informațiilor serviciilor secrete, modul de operare corespundea profilului APT28, grupare asociată serviciului rus de informații militare GRU. Praga a condamnat atacurile împreună cu Germania, UE și NATO și a cerut Federației Ruse să se abțină de la astfel de acțiuni.
Sursa: Ministerul ceh de Externe
Berlin, Germania
Un incendiu a izbucnit vineri, 3 mai 2024, la fabrica Diehl Metal Applications din cartierul berlinez Lichterfelde, iar hala a fost parțial distrusă. În iunie 2024, oficiali de securitate citați anonim de Wall Street Journal au indicat o implicare rusă; grupul Diehl produce sistemele antiaeriene IRIS-T folosite de Ucraina. Poliția din Berlin a considerat un accident drept cauza probabilă, iar procurorii au declarat că nu au găsit dovezi de incendiere intenționată.
Surse: Berliner Zeitung, The Kyiv Independent, The Kyiv Independent
Bayreuth, Bavaria, Germania
Doi bărbați cu dublă cetățenie germană și rusă, Dieter S. și Alexander J., au fost arestați pe 17 aprilie 2024 la Bayreuth, în Bavaria. Procurorii îi acuză că pregăteau atacuri cu explozibil și incendieri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv instalații ale armatei americane. Potrivit Der Spiegel, printre obiectivele cercetate de cei doi se afla baza Grafenwöhr. Dieter S. comunica din octombrie 2023 cu un interlocutor legat de serviciile secrete ruse, iar ministrul de Interne Nancy Faeser a spus că autoritățile au prevenit posibile atacuri cu explozibil.
Sursa: Al Jazeera
Praga, Cehia
Guvernul ceh i-a sancționat pe 27 martie 2024 pe oligarhul ucrainean prorus Viktor Medvedciuk și pe apropiatul său Artem Marcevski. Premierul Petr Fiala a spus că cei doi au încercat să deruleze pe teritoriul ceh operațiuni de influență în folosul Moscovei. Potrivit Der Spiegel, citat de Europa Liberă, ei operau site-ul promoscovit Voice of Europe, cu sediul la Praga, care a avut un rol-cheie în finanțarea unor candidați prokremlin la alegerile pentru Parlamentul European.
Surse: Radio Europa Liberă (RFE/RL), Ministerul ceh de Externe
Oserdów, voievodatul Lublin, Polonia
O rachetă de croazieră rusă lansată în timpul atacului asupra vestului Ucrainei a intrat pe 24 martie 2024, la ora 4:23, în spațiul aerian al Poloniei, în dreptul localității Oserdów din voievodatul Lublin, și a rămas acolo 39 de secunde. Comandamentul Operațional al armatei poloneze a anunțat că au fost activate aeronave poloneze și aliate. Ministrul Apărării a precizat că racheta a pătruns între 1.000 și 2.000 de metri înainte să revină în Ucraina.
Sursa: MILMAG
Londra, Regatul Unit
Două unități dintr-o zonă industrială din Leyton, în estul Londrei, care aparțineau unei firme ucrainene și conțineau provizii pentru Ucraina, au fost incendiate intenționat pe 20 martie 2024, cu pagube de aproximativ 1 milion de lire sterline. Poliția antiteroristă britanică arată că organizatorul, Dylan Earl, a stabilit contactul cu grupul Wagner, care acționează în numele statului rus. Poliția a anunțat pe 24 octombrie 2025 că Earl a primit 23 de ani, iar Jake Reeves 13 ani, primii urmăriți penal în baza Legii securității naționale din 2023.
Sursa: Counter Terrorism Policing
Vilnius, Lituania
Leonid Volkov, fost apropiat al opozantului rus Alexei Navalnîi, a fost atacat marți seara, 12 martie 2024, în fața casei sale din Vilnius: agresorul a spart geamul mașinii, i-a pulverizat gaz lacrimogen în ochi și l-a lovit cu un ciocan. Departamentul de Securitate a Statului al Lituaniei a declarat că atacul a fost „probabil” o operațiune „organizată și implementată de Rusia”, pentru a opri proiectele opoziției ruse. Volkov a fost spitalizat.
Surse: The Moscow Times, Al Jazeera
Paris, Franța
Ministrul francez delegat pentru Europa, Jean-Noël Barrot, a declarat vineri, 1 martie 2024, la TF1, că psihoza ploșnițelor de pat care se răspândise în Franța în toamna anterioară a fost „amplificată artificial” de Rusia. Potrivit ministrului, polemica a fost alimentată pe rețelele sociale de conturi despre care s-a stabilit că sunt „de inspirație sau de origine rusă”.
Sursa: Le Matin (AFP)
Riga, Letonia
Un cocktail Molotov a fost aruncat în noaptea de marți spre miercuri, 28 februarie 2024, în jurul orei 1, în Muzeul Ocupației Letoniei din Riga, după ce geamul biroului directoarei a fost spart cu un ciocan. Președintele Edgars Rinkēvičs a numit atacul o „provocare hibridă”. Trei persoane au fost reținute, iar Serviciul de Securitate a Statului verifica în martie dacă acestea au acționat în interesul serviciilor unor țări neprietenoase.
Villajoyosa, Spania
Maksim Kuzminov, pilotul rus care în august 2023 a zburat cu un elicopter Mi-8 în Ucraina, a fost găsit mort pe 13 februarie 2024 în Villajoyosa, lângă Alicante, cu mai multe răni prin împușcare. Surse din serviciile spaniole de informații au declarat pentru El País că „nu au nicio îndoială” că serviciile ruse se află în spatele crimei, comisă probabil de asasini profesioniști veniți din afara Spaniei. Kremlinul a spus că nu are informații despre moartea sa.
Surse: CBS News (AP), The Moscow Times
Franța, Germania, Polonia, Spania
Viginum a publicat pe 12 februarie 2024 un raport despre „Portal Kombat”, o rețea de cel puțin 193 de site-uri care difuzează conținut prorus și vizează mai multe țări occidentale, între care Franța. Site-urile republică în bloc postări ale unor conturi rusești sau proruse, ale agențiilor de presă ruse și ale unor instituții locale. Portalurile „pravda” țintesc, între altele, Franța, Germania, Polonia și Spania, iar Viginum consideră rețeaua o ingerință digitală străină.
Surse: SGDSN / Viginum, SGDSN / Viginum
Berlin, Germania
Experți angajați de Ministerul german de Externe au identificat, între 20 decembrie și 20 ianuarie, peste 50.000 de conturi false pe X care au generat peste un milion de mesaje în limba germană. Conturile susțineau că guvernul cancelarului Olaf Scholz își neglijează propria populație pentru a ajuta Ucraina. Analiza, relatată de Der Spiegel, leagă operațiunea de campania Doppelgänger, asociată Rusiei, care folosește și site-uri false ce imită publicații reale.
Sursa: Kyiv Post (AFP)
Frontiera finlando-rusă, Finlanda
Finlanda a închis, de la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, 18 noiembrie 2023, punctele de trecere Vaalimaa, Nuijamaa, Imatra și Niirala de pe frontiera cu Rusia, după sosirea a 280 de solicitanți de azil din septembrie. Premierul Petteri Orpo a spus că există semne că intrarea în Finlanda „este ajutată și încurajată, organizată”. Ministrul de Interne, Rantanen, a vorbit despre informații că oamenii sunt manevrați spre Finlanda.
Sursa: France 24 (AFP)
Paris, Franța
Ministerul francez de Externe a denunțat pe 9 noiembrie 2023 o nouă operațiune de ingerință digitală rusă: rețeaua RRN, numită și Doppelgänger, a amplificat pe rețelele sociale fotografiile stelelor lui David pictate cu șablonul pe clădiri din Paris. Potrivit Viginum, 1.095 de boți afiliați RRN au publicat 2.589 de mesaje pe X, primele pe 28 octombrie. În februarie 2024, o sursă apropiată dosarului a confirmat că marcarea clădirilor a fost pilotată de FSB; un cuplu de moldoveni fusese reținut.
Surse: PBS NewsHour (AP), France 24, The Times of Israel (AFP)
Bratislava, Slovacia
Pe 28 septembrie 2023, cu două zile înainte de alegerile parlamentare din Slovacia, o înregistrare falsă atribuită jurnalistei Monika Tódová de la Denník N și liderului Slovaciei Progresiste, Michal Šimečka, a circulat pe rețelele sociale. În ea, cei doi păreau să discute manipularea alegerilor, o conversație care nu a avut loc. Potrivit VSquare, clipul s-a răspândit public după ce a fost distribuit pe canalul Telegram al lui Štefan Harabin, politician cu vederi pro-Kremlin. Un expert citat de VSquare estimează că a strâns peste 100.000 de vizualizări în total.
Sursa: VSquare (ICJK)
Plauru, județul Tulcea, România
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat pe 6 septembrie 2023 că în zona satului Plauru, județul Tulcea, s-au găsit bucăți care pot fi de la o dronă, cu o zi după ce ministerul infirmase categoric căderea unor drone rusești pe teritoriul național. MApN a precizat că echipele sale descoperiseră elementele în seara de 5 septembrie, în zona atacurilor executate de Federația Rusă asupra porturilor dunărene ale Ucrainei. Președintele Klaus Iohannis a spus că o dronă rusească pe teritoriul României ar fi o violare gravă a suveranității țării.
Surse: Gândul, Ministerul Apărării Naționale
Franța
Agenția franceză VIGINUM a publicat pe 10 iunie 2024 un raport despre „Matriochka”, o campanie pro-rusă de manipulare a informației activă din cel puțin septembrie 2023. Operatorii răspândesc conținut fals care imită personalități și publicații nord-americane și europene, inclusiv franceze, și cer direct presei și echipelor de fact-checking din peste 60 de țări să îl verifice. VIGINUM arată că majoritatea conținuturilor apăruseră întâi pe canale Telegram rusești și consideră campania o ingerință digitală străină.
Sursa: SGDSN / VIGINUM
Rzeszów, Polonia
Pe 16 martie 2023, ministrul polonez de interne, Mariusz Kamiński, a anunțat reținerea a nouă străini acuzați că spionau pentru Rusia și monitorizau rutele feroviare ale transporturilor de armament spre Ucraina. Grupul instalase camere care urmăreau, printre altele, aeroportul și gara din Rzeszów, iar liderul său plănuia deraierea unui tren cu echipament militar. Pe 19 decembrie 2023, tribunalul districtual din Lublin a condamnat 14 membri ai rețelei la pedepse între unu și șase ani de închisoare.
Surse: Notes from Poland, Notes from Poland
Italia (plecări de pe țărmurile africane) · operațiune desfășurată în Africa de Nord (țărmurile de plecare ale migranților)
Pe 13 martie 2023, ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat că creșterea exponențială a migrației de pe țărmurile africane face parte, într-o măsură deloc neglijabilă, dintr-o strategie clară de război hibrid a grupării Wagner, mercenari plătiți de Rusia. Ministrul de externe Antonio Tajani și-a exprimat îngrijorarea că mulți migranți vin din zone controlate de Wagner. Crosetto a cerut UE și NATO să înțeleagă că imigrația necontrolată devine o modalitate de a lovi țările cele mai expuse, în primul rând Italia.
Sursa: ANSA
Chișinău, Republica Moldova
Pe 13 februarie 2023, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că plănuiește înlocuirea guvernului legitim al Republicii Moldova cu unul controlat de Federația Rusă. Planul ar implica diversioniști cu pregătire militară, în haine civile, și cetățeni din Rusia, Muntenegru, Belarus și Serbia, veniți să declanșeze proteste. Avertismentul a urmat anunțului lui Volodimir Zelenski că Kievul a descoperit un plan al serviciilor ruse împotriva Moldovei, acuzații respinse de Moscova ca nefondate.
Sursa: Al Jazeera
Estonia
Mașinile ministrului estonian de Interne, Lauri Läänemets, și a unui jurnalist au avut geamurile sparte în 2023. Serviciul de Securitate Internă (KAPO) a anunțat în februarie 2024 că autorii au acționat în numele serviciilor speciale ruse, într-o operațiune hibridă menită să semene frică și tensiune în societatea estonă. În ancheta penală au fost reținute zece persoane, între decembrie și februarie, dintre care șase se aflau în arest preventiv.
Sursa: ERR News
Berlin, Germania
Guvernul german a atribuit pe 3 mai 2024 grupării APT28, condusă de serviciul rus de informații militare GRU, o campanie de spionaj cibernetic în care au fost accesate, din decembrie 2022, e-mailuri de la sediul SPD, printr-o vulnerabilitate din Microsoft Outlook. Ministrul de Externe Annalena Baerbock a numit atacul „absolut intolerabil și inacceptabil”. Berlinul l-a rechemat pentru o săptămână de consultări pe ambasadorul său la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff.
Surse: Al Jazeera, Al Jazeera
Naslavcea, Republica Moldova
Pe 31 octombrie 2022, resturi de rachetă au căzut în satul Naslavcea, din nordul Republicii Moldova, la granița cu Ucraina, după ce apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat o salvă de rachete rusești. Potrivit Ministerului de Interne moldovean, nimeni nu a fost rănit, dar au fost sparte ferestrele mai multor case. Ministerul Apărării a precizat că radarele nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al țării.
Sursa: Euronews
Germania, Franța, Italia, Regatul Unit, Letonia
Pe 27 septembrie 2022, EU DisinfoLab și fundația suedeză Qurium au dezvăluit campania „Doppelganger”, care folosea clone ale site-urilor a cel puțin 17 publicații, între care Bild, 20minutes, Ansa și The Guardian, pentru articole, clipuri și sondaje false. Cercetătorii au găsit multe elemente care indică implicarea unor actori din Rusia. Pe 13 iunie 2023, agenția franceză VIGINUM a identificat implicarea unor persoane rusești sau rusofone și a mai multor companii rusești în operațiune.
Podgorica, Muntenegru
În august 2022, o serie de atacuri cibernetice a vizat serverele guvernului Muntenegrului și a paralizat servicii de transport și platforme online de informare ale statului. Agenția pentru Securitate Națională (ANB) a declarat că „servicii rusești coordonate” se află în spatele atacului și că țara se află „într-un război hibrid”. Gruparea de ransomware Cuba a revendicat ulterior cel puțin un atac, adăugând Parlamentul Muntenegrului pe lista victimelor sale.
București, România
Site-urile gov.ro, mapn.ro, politiadefrontiera.ro, cfrcalatori.ro și cel al unei instituții financiare au fost blocate pe 29 aprilie 2022 de o serie de atacuri de tip DDoS. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a anunțat că atacul a fost revendicat pe Telegram de gruparea Killnet, care l-a justificat prin sprijinul acordat de statul român Ucrainei. MApN a precizat că atacul a blocat doar accesul utilizatorilor și nu a afectat alte servicii și rețele informatice ale ministerului.
Surse: Digi24, HotNews.ro
Gossi, Mali
Armata franceză afirmă că are imagini video cu mercenari ruși care îngropau cadavre lângă baza militară de la Gossi, în nordul Mali, predată forțelor maliene cu două zile înainte. Imagini din satelit ar arăta zece soldați acoperind cadavre cu nisip; o sursă militară franceză îi descrie ca membri ai grupării Wagner. Purtătorul de cuvânt al armatei maliene a spus că o echipă a fost trimisă la Gossi să ancheteze și că este prea devreme pentru o reacție. Conturi pro-ruse au distribuit imagini cu cadavre, acuzând Franța de ucideri.
Sursa: Euronews
Ucraina și Germania
Pe 24 februarie 2022, cu câteva ore înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, un atac cibernetic a lovit rețeaua de satelit KA-SAT, operată de Viasat, și a provocat întreruperi în Europa centrală și de est. Atacul a întrerupt accesul de la distanță la aproximativ 5.800 de turbine eoliene din Germania. Pe 10 mai 2022, Uniunea Europeană a condamnat activitatea cibernetică ostilă desfășurată de Federația Rusă, iar Statele Unite și Regatul Unit au atribuit și ele atacul guvernului rus.
Surse: TechCrunch, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS)
Mali
Pe 23 decembrie 2021, 16 state, între care Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Belgia și România, au condamnat ferm, într-o declarație comună, desfășurarea mercenarilor grupării Wagner pe teritoriul Mali. Semnatarii afirmă că guvernul Federației Ruse oferă sprijin material acestei desfășurări și îi cer Moscovei să revină la un comportament responsabil și constructiv în regiune. Potrivit declarației, prezența mercenarilor poate doar să agraveze situația de securitate din Africa de Vest.
Berlin, Germania
Pe 16 decembrie 2021, rețeaua rusă RT a lansat RT DE, un post de știri în limba germană cu program 24 de ore din 24, difuzat prin satelit și online. RT DE a invocat o licență de emisie sârbească, acordată pe 6 decembrie și valabilă până în 2029. La începutul lui februarie 2022, comisia germană pentru licențe și supraveghere a interzis transmisia, pe motiv că postul nu avea licența de emisie necesară. Redactora-șefă a RT, Margarita Simonyan, a numit decizia „o absurditate totală”.
Uniunea Europeană (Germania)
Pe 24 septembrie 2021, Uniunea Europeană a declarat oficial că guvernul rus se află în spatele operațiunii de spargere și scurgere de date numite Ghostwriter, potrivit The Record. Campania, activă din 2017, a vizat mai ales oficiali și site-uri de știri din Letonia, Lituania și Polonia, cu documente falsificate și știri false. În vara lui 2021 atacurile s-au extins spre Germania, unde au fost vizați șapte membri ai Bundestagului și 31 de parlamentari regionali, înaintea alegerilor.
Surse: The Record (Recorded Future News), Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS)
Granița Belarusului cu Lituania, Letonia și Polonia
În 2021, Belarusul a facilitat trecerea ilegală a migranților, mai ales irakieni, spre Lituania și apoi spre Letonia și Polonia. Lituania a declarat situație de urgență la începutul lui iulie, după ce 822 de migranți veniți din Belarus fuseseră reținuți în acel an, față de 81 în 2020; starea de urgență la graniță a urmat în noiembrie. UE îl acuză pe Aleksandr Lukașenko că a adus migranți cu avionul ca represalii pentru sancțiuni, iar pe 15 noiembrie 2021 miniștrii de externe ai UE au extins regimul de sancțiuni.
Surse: Euronews, European Union Agency for Asylum, RFE/RL (republicat de GlobalSecurity.org)
Bangui, Republica Centrafricană
Pe 7 iunie 2021, Ministerul francez al Armatelor a anunțat suspendarea cooperării militare cu Republica Centrafricană, iar Élysée a suspendat ajutorul bugetar pentru Bangui, estimat la 10 milioane de euro. Potrivit AFP, ministerul a declarat că Franța este „ținta unei campanii masive de dezinformare” în această țară și că „rușii nu sunt străini de ea”, iar autoritățile centrafricane sunt „în cel mai bun caz complice”. Instruirea armatei centrafricane de către militari francezi staționați în Gabon a fost întreruptă.
Sursa: Agence Ecofin
Bangui, Republica Centrafricană
Pe 15 decembrie 2020, Facebook a anunțat eliminarea a trei rețele de conturi false originare din Franța și Rusia, active între altele în Republica Centrafricană. Rețelele rusești aveau legături cu activitatea Internet Research Agency și cu operațiuni atribuite anterior unor entități asociate finanțatorului rus Evgheni Prigojin, iar rețeaua franceză avea legături cu persoane asociate armatei franceze. Compania a spus că era prima dată când găsea două campanii, din Franța și Rusia, care interacționau direct, acuzându-se reciproc că sunt false.
Sursa: Meta (Facebook Newsroom)
Oslo, Norvegia
În august 2020, sistemul de e-mail al parlamentului norvegian a fost ținta unui atac cibernetic, iar conturile de e-mail ale mai multor politicieni și angajați au fost sparte. Parlamentul a făcut public incidentul pe 1 septembrie, fără să numească un autor. Pe 13 octombrie 2020, ministra de externe Ine Eriksen Søreide a declarat că, pe baza informațiilor guvernului, Rusia s-a aflat în spatele atacului și că Norvegia nu poate accepta astfel de atacuri împotriva parlamentului.
Sursa: Al Jazeera / Reuters
Lituania, Letonia, Polonia
Pe 28 iulie 2020, firma de securitate cibernetică Mandiant a dezvăluit campania de influență „Ghostwriter”, activă cel puțin din martie 2017 și aliniată intereselor de securitate ale Rusiei. Operațiunile vizau în principal publicul din Lituania, Letonia și Polonia cu mesaje critice la adresa prezenței NATO în Europa de Est, folosind site-uri compromise și conturi de e-mail falsificate pentru a răspândi articole, citate și documente fabricate. Pe 16 noiembrie 2021, Mandiant a evaluat cu încredere ridicată că grupul UNC1151, care oferă sprijin tehnic campaniei, are legături cu guvernul Belarusului.
Surse: Mandiant (Google Cloud Blog), Mandiant (Google Cloud Blog)
Europa (Ucraina, Germania, Regatul Unit)
Pe 16 iunie 2020, firma de analiză Graphika a publicat un raport despre Secondary Infektion, o serie de operațiuni de influență conduse de un actor din Rusia. Campania a folosit conturi false și documente falsificate pentru a semăna conflicte între țările occidentale și a vizat cel mai des Ucraina. Între 2014 și 2020 a produs cel puțin 2.500 de materiale în șapte limbi, pe peste 300 de platforme, inclusiv atacuri la adresa Angelei Merkel și scurgerea documentelor comerciale SUA-Regatul Unit din 2019.
Măglij, Bulgaria
Pe 11 martie 2020, un depozit de capsule-detonatoare al fabricii de armament Arsenal din Măglij, în Bulgaria, a explodat, iar șase muncitori au fost răniți. Procurorul districtual a spus atunci că printre versiunile anchetei se află și o explozie provocată intenționat. Parchetul bulgar a legat ulterior explozia de alte trei incidente la depozite de armament din 2011 și 2015, iar pe 30 ianuarie 2024 a anunțat mandate europene de arestare pentru șase cetățeni ruși acuzați de implicare.
Surse: Dnevnik, News.bg, Radio Free Europe/Radio Liberty, Novinite
Gävle, Suedia
Pe 26 februarie 2020, bloggerul cecen Tumso Abdurakhmanov, critic al conducerii Ceceniei, a fost lovit cu ciocanul în cap în timp ce dormea, în apartamentul său din Gävle, și a reușit să-și imobilizeze agresorul. Pe 11 ianuarie 2021, tribunalul din Gävle a condamnat un cetățean rus la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor, iar o complice la opt ani. Instanța a scris că în spatele atacului se afla „o putere cu mijloace financiare semnificative”, care a plătit un onorariu de 60.000 de euro.
Surse: The Moscow Times / AFP, The Local Sweden / AFP, Committee to Protect Journalists
Londra, Regatul Unit
Pe 27 noiembrie 2019, liderul laburist Jeremy Corbyn a prezentat peste 450 de pagini de documente din negocierile comerciale dintre Regatul Unit și SUA, susținând că guvernul pune sistemul public de sănătate NHS „pe masă”. Documentele fuseseră obținute ilicit și răspândite pe Reddit înaintea alegerilor din 12 decembrie. Pe 16 iulie 2020, ministrul de externe Dominic Raab a declarat că guvernul a concluzionat că este „aproape sigur” că actori ruși au încercat să intervină în alegeri prin amplificarea online a documentelor.
Surse: Al Jazeera, The Moscow Times / AFP, Euronews / Reuters
Republica Centrafricană, Madagascar, Mozambic, R.D. Congo, Côte d'Ivoire, Camerun, Sudan și Libia
Pe 30 octombrie 2019, Facebook a anunțat eliminarea a trei rețele de conturi, pagini și grupuri originare din Rusia, pe care le-a legat de entități asociate finanțatorului rus Evgheni Prigojin. Rețelele vizau opt țări africane, între care Madagascar, Republica Centrafricană, Mozambic, Sudan și Libia. În unele dintre ele, inclusiv în Republica Centrafricană, conturile publicau critici la adresa politicilor Franței și ale SUA. Potrivit Euronews, cele aproape 200 de conturi aveau peste un milion de urmăritori.
Surse: Meta (Facebook Newsroom), Euronews
Berlin, Germania
Pe 23 august 2019, Zelimkhan Khangoshvili, un georgian de etnie cecenă în vârstă de 40 de ani, a fost împușcat mortal în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin. Pe 15 decembrie 2021, instanța superioară a Berlinului (Kammergericht) l-a condamnat pe cetățeanul rus Vadim Krasikov la închisoare pe viață și a considerat dovedit că acesta a acționat la ordinul unor structuri de stat ruse. După crimă, Germania expulzase doi diplomați ruși, acuzând Moscova de cooperare slabă la anchetă.
Moscova, Rusia
Pe 10 iulie 2019, BuzzFeed News a publicat înregistrarea unei întâlniri din 18 octombrie 2018, de la hotelul Metropol din Moscova, la care un apropiat al vicepremierului italian Matteo Salvini negocia cu interlocutori ruși un acord petrolier. Potrivit publicației, schema urmărea să canalizeze zeci de milioane de dolari din bani rusești din petrol către partidul Lega. Înregistrarea conține indicii că oficiali de rang înalt de la Moscova știau de negocieri. Salvini a negat că partidul său ar fi primit vreodată bani din străinătate.
Sursa: BuzzFeed News
Atena, Grecia
Pe 11 iulie 2018 a devenit public că Grecia expulzează doi diplomați ruși și interzice intrarea altor doi ruși, acuzați că au încercat să submineze acordul cu Macedonia privind numele țării. O sursă diplomatică greacă a declarat pentru Reuters că rușii au fost implicați în organizarea unor proteste și au încercat să mituiască funcționari greci, iar Moscova fusese notificată pe 6 iulie. Acordul a permis NATO să invite Macedonia în alianță, iar un oficial al diplomației ruse a sugerat că Moscova va expulza doi diplomați greci.
Haga, Țările de Jos
Pe 13 aprilie 2018, serviciul olandez de informații militare MIVD a dejucat o operațiune cibernetică a unei echipe GRU care viza Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga. Cei patru ofițeri ruși, sosiți pe 10 aprilie, fuseseră prinși cu echipamente de spionaj la un hotel de lângă sediul OIAC și au fost expulzați în Rusia. Ministra olandeză a apărării, Ank Bijleveld, a făcut publică operațiunea pe 4 octombrie 2018; grupul plănuia să ajungă și la laboratorul de la Spiez, în Elveția.
Salisbury, Regatul Unit
Pe 4 martie 2018, fostul ofițer GRU Serghei Skripal și fiica sa, Iulia, au fost găsiți inconștienți pe o bancă din Salisbury, otrăviți cu agentul neurotoxic Noviciok. Guvernul britanic a concluzionat că este „foarte probabil” ca Rusia să fie responsabilă. Dawn Sturgess, 44 de ani, a murit patru luni mai târziu, după ce s-a stropit cu Noviciok dintr-o sticlă de parfum aruncată. În decembrie 2025, ancheta publică a stabilit că Vladimir Putin a autorizat operațiunea, iar Londra a sancționat GRU în întregime.
Surse: Guvernul Regatului Unit (Prime Minister's Office), Al Jazeera
Paris, Franța
Postul de stat rus RT urma să lanseze pe 18 decembrie 2017 un canal de știri în limba franceză, cu 50 de jurnaliști într-un studio nou din vestul Parisului și un buget de lansare de circa 20 de milioane de euro. Cu șapte luni înainte, președintele Emmanuel Macron acuzase RT și Sputnik că sunt „agenți de influență” care răspândesc „propagandă mincinoasă”. Șeful autorității franceze a audiovizualului, Olivier Schrameck, a avertizat că instituția va urmări fiecare pas al postului și va interveni rapid la orice abatere.
Sursa: France 24 / AFP
Catalonia, Spania
Doi miniștri spanioli au declarat pe 13 noiembrie 2017, la Bruxelles, că o parte din campaniile de propagandă de pe rețelele sociale legate de referendumul din Catalonia din 1 octombrie au pornit de pe teritoriul Rusiei. Ministrul de externe Alfonso Dastis a spus că aproximativ 50% dintre conturi veneau din Rusia și 30% din Venezuela, iar doar trei conturi identificate erau autentice. Ministra apărării, Maria Dolores de Cospedal, a precizat că Madridul nu poate spune „cu certitudine” dacă guvernul rus s-a aflat în spatele lor.
Sursa: CNN
Kiev, Ucraina; Copenhaga, Danemarca; Paris, Franța
În iunie 2017, programul distructiv NotPetya a lovit instituții guvernamentale, bănci și metroul din Kiev, apoi s-a răspândit la companii europene precum grupul danez de transport maritim Maersk și producătorul francez Saint-Gobain. Pe 15 februarie 2018, guvernul britanic a declarat că „guvernul rus, mai exact armata rusă” este responsabil de atac. Potrivit Londrei, țintele principale au fost sectoarele financiar, energetic și guvernamental ale Ucrainei, iar atacul a costat organizațiile din Europa sute de milioane de lire sterline.
Surse: Guvernul Regatului Unit (FCO / NCSC), The Guardian, BBC
Paris, Franța
Pe 5 mai 2017, cu o zi și jumătate înaintea turului doi al prezidențialelor, circa nouă gigabytes de date ale campaniei lui Emmanuel Macron au fost publicate pe Pastebin de un utilizator numit EMLEAKS. Mișcarea En Marche! a denunțat un atac informatic „masiv și coordonat” și a spus că documente autentice au fost amestecate cu unele false. În aprilie 2025, Ministerul francez de Externe a afirmat că GRU a folosit grupul APT28 în tentative de destabilizare a alegerilor din 2017.
Surse: Reuters (via VOA), Reuters (via CBC News), Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe
Oslo, Norvegia
Hackeri ai grupului APT29 au atacat în 2017 e-mailurile unor angajați ai Ministerului norvegian de Externe, ai Forțelor Armate, ai Autorității pentru protecție radiologică, ai unei facultăți și ai serviciului de securitate PST, precum și căsuța grupului parlamentar laburist. PST a anunțat pe 3 februarie 2017 că nouă conturi au fost ținta unor atacuri de tip spear-phishing, a căror semnătură „poate fi urmărită până în Rusia”. Serviciul a precizat că nu a fost sustrasă informație clasificată.
Surse: Radio Europa Liberă, Dagbladet
Podgorica, Muntenegru
În 2019, un tribunal din Muntenegru a stabilit că un grup plănuia să ocupe parlamentul în ziua alegerilor din 16 octombrie 2016 și să-l asasineze pe premierul Milo Djukanović. Procurorul special Milivoje Katnić afirmase în 2017 că „organe de stat ruse” au fost implicate la un anumit nivel, iar Kremlinul a respins acuzațiile. Condamnările, inclusiv a doi ruși descriși drept foști ofițeri GRU, au fost anulate în apel în 2021, iar rejudecarea s-a încheiat în iulie 2024 cu achitarea tuturor inculpaților.
Surse: Al Jazeera, Al Jazeera, Al Jazeera (agenții), Balkan Insight
Țările de Jos
Pe 18 ianuarie 2016, un canal YouTube nou a publicat un video cu șase bărbați înarmați, prezentați drept luptători ai batalionului ucrainean Azov, care ardeau un steag olandez și amenințau Țările de Jos cu atacuri teroriste. Filmul viza referendumul olandez din 6 aprilie 2016 privind acordul de asociere UE-Ucraina. Bellingcat a documentat o legătură clară între prima apariție a videoclipului și așa-numita „fabrică de troli” de la Sankt Petersburg.
Sursa: Bellingcat
Berlin, Germania
În ianuarie 2016, un site pentru rușii din Germania a relatat că o adolescentă de 13 ani de origine rusă ar fi fost violată la Berlin de mai mulți bărbați de origine migrantă. Poliția germană nu a găsit dovezi de răpire sau viol, însă povestea a primit o acoperire amplă în presa rusă controlată de Kremlin. Pe 26 ianuarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat concluziile poliției, iar Frank-Walter Steinmeier a respins folosirea cazului drept „propagandă politică”.
Surse: Euronews, Academia Federală pentru Politică de Securitate (BAKS), Germania
Londra, Regatul Unit
Raportul despre Rusia al Comitetului pentru informații și securitate al Parlamentului britanic, publicat pe 21 iulie 2020, notează acuzații publice larg răspândite că Rusia a încercat să influențeze referendumul din 2016 privind apartenența la UE. Comitetul arată că studii din surse deschise au indicat preponderența materialelor pro-Brexit pe RT și Sputnik și folosirea de boți și troli. Membrul comitetului Stewart Hosie a declarat că nu a existat nicio evaluare a ingerinței ruse în referendum.
Surse: Intelligence and Security Committee of Parliament (Regatul Unit), Euronews
Sofia, Bulgaria
Emilian Gebrev, proprietarul firmei de armament EMCO, fiul său și un director al companiei au fost otrăviți la Sofia între 28 aprilie și 4 mai 2015 cu o substanță organofosforică neidentificată; toți trei au supraviețuit. Pe 23 ianuarie 2020, procurorii bulgari au pus sub acuzare, în lipsă, trei cetățeni ruși pentru tentativă de omor. Unul dintre ei, înregistrat drept Serghei Fedotov, a fost identificat ulterior ca Denis Sergheev, general-maior din unitatea 29155 a GRU.
Surse: Radio Europa Liberă, The Sofia Globe, Radio Europa Liberă
Paris, Franța
Pe 8 aprilie 2015, la ora 20:40, toate cele 12 canale ale TV5Monde au ieșit din emisie, iar conturile de Twitter și Facebook ale televiziunii au fost preluate de un grup care se prezenta drept Cyber Caliphate. Atacatorii pătrunseseră în rețea încă din 23 ianuarie și folosiseră programe create pentru a distruge echipamentele de transmisie. În aprilie 2025, Ministerul francez de Externe a declarat că serviciul rus de informații militare GRU a folosit grupul APT28 în sabotajul TV5Monde.
Surse: BBC News, Ministerul francez pentru Europa și Afaceri Externe
Berlin, Germania
În aprilie 2015, deputați germani și angajați ai biroului Angelei Merkel din Bundestag au primit e-mailuri de tip phishing, iar atacatorii au sustras peste 16 gigabytes de date, inclusiv căsuțe poștale întregi ale unor parlamentari. Pe 29 aprilie 2020, Curtea Federală de Justiție a emis, la cererea Procurorului Federal, un mandat de arestare pe numele cetățeanului rus Dmitri Badin. Ministerul german de Externe a invocat dovezi credibile că acesta era membru GRU și l-a chemat la discuții pe ambasadorul Rusiei.
Surse: Ministerul Federal de Externe al Germaniei, Bellingcat
Iganovo, Bulgaria
În seara de 21 martie 2015, un incendiu cu explozii a lovit uzina VMZ de la Iganovo, iar pe 14 aprilie aceeași fabrică a fost zguduită din nou de explozii. Parchetul General bulgar a anunțat că investighează șase presupuși agenți ruși aflați în Bulgaria în perioada exploziilor și a otrăvirii omului de afaceri Emilian Gebrev. În ianuarie 2024, Tribunalul orașului Sofia a aprobat mandate europene de arestare pentru șase cetățeni ruși, suspectați pentru patru explozii la depozite de armament.
Surse: Radio Europa Liberă (republicat de GlobalSecurity), Radio Europa Liberă, The Kyiv Independent
Copenhaga, Danemarca
Hackeri ai grupului APT28, cunoscut și ca Fancy Bear, au pătruns în 2015 și 2016 în conturile de e-mail ale unor angajați ai Ministerului danez al Apărării, potrivit unui raport publicat pe 23 aprilie 2017 de Centrul danez pentru securitate cibernetică. Ministrul apărării, Claus Hjort Frederiksen, a spus că e-mailurile nu conțineau secrete militare și că atacul este legat de „serviciile de informații sau de elemente centrale ale guvernului rus”.
Sursa: Radio Europa Liberă
Vrbětice, Cehia
Pe 3 decembrie 2014 a explodat depozitul nr. 12 de la Vrbětice, al doilea din același complex de muniție, după explozia din 16 octombrie. Centrul ceh împotriva crimei organizate consideră dovedit că exploziile au fost comise de agenți ai serviciului rus de informații militare GRU, pentru a împiedica livrările de muniție spre zonele în care Rusia purta operațiuni militare. Anchetatorii i-au identificat ca suspecți pe agenții GRU Aleksandr Mișkin și Anatoli Cepiga, dar ancheta a fost suspendată în 2024.
Surse: Brno Daily, Bellingcat
Paris, Franța
Frontul Național, partidul francez de extremă dreapta condus de Le Pen, a împrumutat 9 milioane de euro de la First Czech Russian Bank, a dezvăluit Mediapart pe 22 noiembrie 2014. Potrivit publicației, creditul a fost acordat la sfârșitul lui septembrie, iar banca era deținută de facto de un finanțist cu legături strânse cu establishmentul politic rus. Trezorierul partidului a spus că băncile franceze refuzaseră să le acorde împrumuturi și a negat orice ingerință străină.
Sursa: EUobserver
Moscova, Rusia
Kremlinul a lansat pe 10 noiembrie 2014 Sputnik, un site și un post de radio care urmau să emită în 30 de limbi din centre multimedia de la Londra până la Rio de Janeiro. Proiectul aparține agenției de stat Rossiya Segodnya, condusă de Dmitri Kiseliov și creată prin restructurarea RIA Novosti, care a preluat și serviciul radio Vocea Rusiei. Comunicatul de lansare prezenta Sputnik drept o alternativă pentru cei „obosiți de propaganda agresivă” a unei lumi unipolare.
Surse: BuzzFeed News, The Moscow Times, USC Center on Public Diplomacy
Londra, Regatul Unit
Rețeaua rusă RT a lansat pe 30 octombrie 2014 canalul RT UK, cu studiouri noi la Millbank, în Londra, și cinci ore zilnice de programe dedicate Marii Britanii. Redactorul-șef Margarita Simonian a spus că noul canal va servi interesele publicului britanic prin dezbateri despre teme britanice. Pe 18 martie 2022, autoritatea britanică Ofcom a retras licența RT cu efect imediat, după 29 de investigații privind imparțialitatea relatărilor despre invazia rusă în Ucraina.
Surse: PR Newswire (comunicat RT), Al Jazeera
Vrbětice, Cehia
Pe 16 octombrie 2014, depozitul de muniție nr. 16 de la Vrbětice, în regiunea Zlín, a explodat, detonând 50 de tone de muniție și ucigând doi angajați ai unei firme private. Pe 17 aprilie 2021, premierul Andrej Babiš a invocat o „suspiciune rezonabilă” privind rolul unității 29155 a serviciului rus de informații militare GRU, iar Cehia a expulzat 18 diplomați ruși. Poliția a suspendat ancheta în 2024, deoarece suspecții se află în Rusia, care a refuzat să coopereze.
Surse: Radio Europa Liberă (republicat de GlobalSecurity), France 24 (AFP), Brno Daily
Sudul insulei Öland, Suedia
Două avioane de atac rusești Su-24 au pătruns pe 17 septembrie 2014 în spațiul aerian al Suediei, deasupra apelor teritoriale de la sud de insula Öland, în Marea Baltică. Aparatele decolaseră din Kaliningrad și au zburat la joasă altitudine, iar Suedia a trimis avioane Gripen de la baza Ronneby. Ministrul suedez de externe a depus un protest oficial la ambasadorul Rusiei. Surse citate de Expressen au spus că autoritățile cred că incursiunea a testat pregătirea apărării aeriene suedeze.
Comitatul Võru, Estonia
Eston Kohver, ofițer al Serviciului estonian de securitate internă, a fost răpit pe 5 septembrie 2014 pe partea estonă a graniței, în comitatul Võru, după bruierea comunicațiilor și folosirea unei grenade fumigene. Tallinnul susține că agenți ruși l-au luat sub amenințarea armei, iar UE a vorbit de o răpire comisă de serviciile de securitate ruse. FSB a pretins că l-a capturat pe teritoriul rus. Un tribunal din regiunea Pskov l-a condamnat pe 19 august 2015 la 15 ani de închisoare pentru spionaj.
Surse: ERR News, Radio Europa Liberă
Țările de Jos
După doborârea zborului MH17 pe 17 iulie 2014, cu 298 de oameni la bord, presa pro-Kremlin a pus în circulație versiuni alternative: avioane de vânătoare ucrainene, o bombă ascunsă în aeronavă sau vinovați precum serviciile britanice și americanii. EUvsDisinfo, proiectul grupului East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă, număra peste 200 de cazuri de dezinformare despre MH17 în martie 2020 și peste 481 în iulie 2024. Anchetatorii au stabilit că racheta, din seria 9M38, a fost lansată de un sistem Buk adus din Rusia.
Regiunea Donețk, Ucraina
Zborul MH17 al Malaysia Airlines a fost doborât pe 17 iulie 2014 deasupra regiunii Donețk, în Ucraina, iar toți cei 298 de oameni de la bord au murit, dintre care 196 de olandezi. Echipa comună de anchetă condusă de Țările de Jos a stabilit că sistemul Buk care a lovit avionul provenea din Brigada 53 de rachete antiaeriene de la Kursk, parte a armatei ruse. Pe 12 mai 2025, Consiliul OACI a decis că Federația Rusă este responsabilă și a încălcat Convenția privind aviația civilă internațională.
Surse: Guvernul Țărilor de Jos, Radio Europa Liberă, Associated Press (PBS NewsHour)
Baza de date adună operațiunile hibride ale Rusiei în Europa, din 2014 încoace, atribuite, suspectate sau asumate public de statul rus: drone și încălcări ale spațiului aerian, sabotaje și incendieri, atacuri cibernetice, spionaj, asasinate și tentative, campanii de ingerință și dezinformare. Din 24 septembrie 2026, baza include și fiecare pătrundere în spațiul aerian și fiecare fragment de dronă raportate de autorități în România și în Republica Moldova, inclusiv cele colaterale atacurilor cu drone asupra Ucrainei; atacurile cu drone asupra navelor intră doar când o autoritate independentă le leagă de Rusia. Fiecare incident are cel puțin o sursă publică, verificată de redacție: am citit pagina și am păstrat din ea o frază care susține faptul. Comunicatele oficiale sunt citate direct. Textul de pe card e scris de Semnal din aceste surse.
Perimetrul bazei de date e statul rus sau Belarus, aliatul său în aceste operațiuni. Atribuit. O autoritate publică a unui stat care nu e parte la conflict (orice stat în afară de Rusia, Belarus și Ucraina), NATO, o instituție a Uniunii Europene, ONU sau OACI a numit public ca autor statul rus sau unul dintre organismele lui (armata, un minister, un serviciu de informații) ori statul belarus. Suspectat. Legătura cu Rusia e afirmată de autorități, anchetatori, companii sau cercetători, dar nicio autoritate independentă nu a numit statul rus sau unul dintre organismele lui. Aici intră și operațiunile puse pe seama unor „actori ruși”, a unor rețele sau a grupării Wagner, când nicio autoritate independentă nu a numit statul rus care o susține. Declarat (act public al statului rus). Faptul relatat e chiar un act asumat public de statul rus: lansarea unui post de stat, un articol al presei de stat, o declarație oficială. Când actul conține o afirmație falsă, textul incidentului spune cine a infirmat-o.
În bază nu intră exploziile gazoductelor Nord Stream, unde ancheta germană vizează suspecți ucraineni, nici dronele maritime ucrainene ajunse pe coasta românească, nici statisticile agregate, care apar doar ca context. Pentru România, cifrele oficiale de sus vin din bilanțul publicat de Ministerul Apărării Naționale.
Lista e o selecție documentată, nu un recensământ: cuprinde operațiunile făcute publice și verificabile pe surse. Pe hartă, arcele pleacă din Moscova prin convenție grafică (din Minsk când operațiunea a venit din Belarus), iar operațiunile petrecute în afara Europei sunt trase spre țara europeană vizată. Geometria hărții e construită de Semnal din Natural Earth, date în domeniul public.
Ai găsit o greșeală sau un incident care lipsește? Scrie-ne la [email protected], cu sursa.