Cele două drone doborâte sâmbătă seară, 17 octombrie, de avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române deasupra Mării Negre erau drone de atac din familia Geran, cu propulsie cu reacție. Informația a fost transmisă de Ministerul Apărării Naționale (MApN) într-o actualizare a comunicatului de presă, după încheierea misiunii.
Este prima confirmare oficială a tipului de aparate interceptate. În primele anunțuri, ministerul vorbise doar despre „ținte aeriene” identificate ca drone, fără detalii despre model sau proveniență. Semnal a relatat anterior cronologia interceptării dronelor deasupra Mării Negre.
Unde au fost doborâte dronele
Potrivit MApN, cele două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat la ora 17:43 de la Baza 86 Aeriană Borcea. Ambele ținte au fost lovite deasupra apelor teritoriale, în spațiul aerian național.
Actualizarea aduce și localizarea exactă a celor două interceptări:
- prima dronă a fost doborâtă la ora 18:01, la sud-est de Sulina, după ce a zburat două minute în spațiul aerian românesc;
- a doua dronă a fost doborâtă la ora 18:05, la est de Sulina, după cinci minute de zbor în spațiul aerian național.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dat distanțele exacte într-o postare pe Facebook: prima dronă a fost doborâtă la aproximativ 25 de kilometri sud-est de Sulina, iar a doua la circa 20 de kilometri est de oraș. Ministrul a felicitat piloții pentru intervenție.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a transmis, la rândul său, că siguranța românilor este prioritatea armatei.
Grupul de ținte fusese detectat de radarele MApN la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor, pe direcția sud-vest.
Ce sunt dronele Geran cu reacție
„Geran” este denumirea rusească a dronelor de atac derivate din modelele iraniene Shahed. Varianta clasică, Geran-2, are motor cu piston și zboară relativ lent. Varianta cu motor cu reacție, cunoscută sub numele Geran-3, este considerată de serviciile ucrainene o copie a dronei iraniene Shahed-238.
Spionajul militar ucrainean (HUR) a anunțat în februarie 2025 că Rusia a început producția propriei versiuni a Shahed-238. Estimările inițiale ale HUR indicau o viteză de 550-600 de kilometri pe oră și o rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri.
Ulterior, în septembrie 2025, aceeași instituție a analizat o serie produsă în Rusia, echipată cu un motor turboreactor chinezesc. Pentru acea serie, HUR a estimat o viteză de 300-370 de kilometri pe oră și o rază de acțiune de până la aproximativ 1.000 de kilometri. Caracteristicile diferă, așadar, de la o serie la alta.
Prin comparație, dronele Geran-2 cu motor cu piston zboară cu aproximativ 185 de kilometri pe oră, potrivit analizelor publicate de Defense Express. Viteza mai mare face ca variantele cu reacție să fie mai greu de interceptat cu mijloacele folosite obișnuit împotriva dronelor, precum armamentul de calibru mic sau elicopterele. Specialiștii apreciază că pentru ele sunt necesare avioane de vânătoare sau rachete sol-aer.
MApN nu a precizat în comunicat varianta exactă din familia Geran și nici ce țintă urmăreau dronele.
Opt detecții în ultima săptămână
Ministerul a reamintit că, în ultima săptămână, înaintea incidentului de sâmbătă, radarele militare au detectat ținte aeriene în spațiul aerian ucrainean, aproape de frontiera cu România, în opt situații distincte. În patru dintre ele, drone au pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc.
Una dintre aceste situații a fost semnalată pe 15 octombrie, când o dronă a intrat în spațiul aerian al României în zona Sulina, iar locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert.
În aceeași perioadă, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României, a amintit MApN.
Reuniune NATO marți, la cererea României
Ministerul Afacerilor Externe a informat aliații NATO și alți parteneri despre incidentul de sâmbătă seară. Marți, 20 octombrie, Consiliul Nord-Atlantic se reunește la Bruxelles, la inițiativa României, pentru a discuta despre apărarea și descurajarea amenințărilor din regiunea Mării Negre, potrivit Digi24.
Reuniunea fusese anunțată joi de președintele Nicușor Dan, după o întâlnire la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul bulgar Rumen Radev. Potrivit aceleiași surse, pe agendă s-ar putea afla apărarea antiaeriană, supravegherea Mării Negre și protejarea navelor comerciale. România și Bulgaria ar putea cere aliaților sprijin suplimentar, sub forma unor nave sau sisteme antiaeriene.
MApN își adaptează procedurile
Ministerul Apărării a transmis că își adaptează permanent procedurile și măsurile de răspuns pentru apărarea spațiului aerian național și a mării teritoriale. Comunicatul nu detaliază ce schimbări concrete au fost făcute.
Doborârile de sâmbătă se adaugă celei din iulie, când un F-16 românesc a doborât o dronă deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău. De această dată, interceptările au avut loc deasupra mării.
Surse: Ministerul Apărării Naționale (Informație de presă - UPDATE nr. 337, 17 octombrie 2026), Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR), via Kyiv Post și Ukrainska Pravda, Defense Express, Digi24, CaleaEuropeană.ro, News.ro.
