Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat sâmbătă seară că două drone aeriene au fost angajate și doborâte de piloții militari români deasupra Mării Negre, într-un interval de câteva minute. Este cea mai amplă acțiune de acest tip raportată până acum, având în vedere că, în toate incidentele anterioare din acest an, fusese vorba despre câte o singură dronă interceptată.
Prima dronă, doborâtă în două minute
Potrivit precizărilor ministrului, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la ora 17:59 și a fost doborâtă în doar două minute. Cea de-a doua, aflată în aceeași zonă, a fost angajată și doborâtă la ora 18:05, la aproximativ 2 kilometri în interiorul spațiului aerian românesc.
„Două drone aeriene angajate și doborâte acum câteva minute de piloții militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!”, a scris Radu Miruță pe Facebook, potrivit Digi24.
Cel puțin a cincea serie de incidente cu drone din acest an
Incidentul de sâmbătă se adaugă unei liste tot mai lungi de pătrunderi ale unor drone în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României în cursul anului 2026. În luna iulie, un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău, la aproximativ 100 de kilometri de București, autoritățile precizând la acel moment că este vorba despre o amenințare de tip Shahed. În august, o altă dronă, de această dată una maritimă, a fost distrusă cu tunul de bord al unui avion F-16, în apropierea platformei de extracție de gaze Neptun Deep din Marea Neagră.
Ministrul Apărării a precizat, cu alte ocazii, că patru din cinci drone doborâte până acum pe teritoriul statelor membre NATO din Uniunea Europeană au fost neutralizate de piloți militari români, un bilanț pe care oficialii l-au invocat în repetate rânduri ca argument pentru înființarea unui comandament militar NATO dedicat Mării Negre.
Context: incidentele cu nave și platforme din Marea Neagră
Doborârea celor două drone vine la scurt timp după o serie de incidente care au vizat nave comerciale aflate în tranzit prin zonele maritime din apropierea României și Ucrainei, inclusiv incendii și incidente suspecte care au vizat nave comerciale aflate în apropierea Sulinei în zilele premergătoare, pe fondul tensiunilor tot mai mari din zonă. Miruță a cerut în repetate rânduri o prezență aliată sporită în zona Mării Negre, subliniind că dronele „nu au ce căuta” în spațiul aerian românesc, indiferent dacă lovesc sau nu vreo țintă.
Oficialul a mai atras atenția, în declarații anterioare, asupra dificultății practice de a intercepta tot ce survolează Marea Neagră, a cărei suprafață este de două ori mai mare decât cea a României, și a cerut ca țara să riposteze mai degrabă pe cale diplomatică decât să se obișnuiască cu astfel de incidente ca pe o normalitate.
Investigațiile, în desfășurare
Autoritățile române nu au precizat, pentru moment, de unde ar fi provenit cele două drone doborâte sâmbătă și nici dacă există indicii privind originea lor, anchetele urmând să stabilească traseul exact al aparatelor și circumstanțele în care au pătruns în spațiul aerian național. Ministerul Apărării a reafirmat, cu ocazia precedentelor incidente similare, angajamentul de a continua investițiile în capacitățile de apărare aeriană și de combatere a dronelor, inclusiv prin achiziții de sisteme anti-dronă aflate încă în diverse etape de contractare.
O zonă de tensiune tot mai activă
Incidentul din această seară confirmă o tendință observată de analiștii militari pe tot parcursul anului: frecvența pătrunderilor de obiecte aeriene neidentificate în spațiul aerian al statelor riverane Mării Negre a crescut constant, pe fondul continuării operațiunilor militare din regiune. România rămâne, alături de alte state din estul flancului NATO, într-o poziție de vigilență permanentă, iar autoritățile au reiterat în repetate rânduri că fiecare astfel de incident este analizat atât din perspectivă tehnică, pentru a identifica rapid tipul și originea aparatului, cât și din perspectivă diplomatică, în contextul relațiilor tensionate cu Federația Rusă pe tema respectării spațiului aerian al țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice.
