Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
România

Expert militar: drona de la Neptun Deep, semn de sabotaj

Un comandor în rezervă explică de ce drona cu explozibil de la Neptun Deep este puțin probabil să fi ajuns acolo din întâmplare.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române în misiune de interceptare deasupra Mării Negre
Aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române în misiune de interceptare deasupra Mării Negre

O dronă marină încărcată cu explozibil, distrusă joi, 20 august, de un avion F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep, este puțin probabil să fi ajuns acolo din întâmplare, potrivit comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu. Într-un interviu, ofițerul explică de ce vede în acest incident un posibil sabotaj sau un atac deliberat, nu o simplă derivă provocată de curenți.

Un scenariu diferit de cel al resturilor în derivă

România a mai găsit, în ultimele luni, resturi de drone aeriene purtate de curenți spre platformele din Marea Neagră. Cazul de joi e altul, spune Mateiu: o dronă maritimă, încărcată cu explozibil, care nu este de proveniență ucraineană, a apărut chiar în proximitatea infrastructurii critice de la Neptun Deep. Ucraina a confirmat oficial că nu îi apartine, prin canalul de comunicare directă creat recent cu autoritățile române.

Comandorul spune că o asemenea coincidență este greu de explicat doar prin hazard și că cel mai probabil drona a fost condusă deliberat spre zonă, chiar dacă, pentru moment, nu se poate stabili cu certitudine cine se află în spatele ei.

De ce a intervenit un avion, nu o navă

La MApN s-a format o celulă de comandă, iar România a cerut ca decizia de acțiune să fie luată la nivel național, fără să mai treacă prin comandamentele NATO. Președintele a fost implicat în decizie. Potrivit lui Mateiu, distrugerea din aer, cu tunul de bord al unui F-16, a fost varianta cea mai rapidă de a elimina pericolul, având în vedere riscul pentru cei câteva sute de oameni care lucrau pe platformă.

Comandorul spune că cei implicați „s-au achitat cu brio” de această misiune și că rapiditatea intervenției a contat decisiv, într-o situație în care orice întârziere ar fi putut avea consecințe grave.

Un război hibrid fără responsabili asumați

Explozia dronei, cu încărcătura ei, a distrus probabil cea mai mare parte a resturilor, spune Mateiu, iar o eventuală operațiune de recuperare din mare ar cere resurse subacvatice pe care România nu le are neapărat disponibile imediat. Chiar dacă ar fi găsite resturi, e puțin probabil ca vreo parte terță, inclusiv Rusia, să își asume public un asemenea incident.

Asta, spune comandorul, este particularitatea războiului hibrid pe mare: ușurința cu care poate fi executat un atac fără ca autorul să fie tras la răspundere. Comandorul amintește și incidentul din portul Constanța, unde o dronă ucraineană a explodat, drept un alt exemplu de risc pentru infrastructura critică de la Marea Neagră.

Comandă și control, la prima probă reală

Mateiu subliniază că, în acest caz, sistemul de supraveghere și reacție a funcționat: Garda de Coastă a semnalat prezența dronei, s-a format rapid o celulă de decizie, iar Forțele Aeriene au intervenit înainte ca situația să escaladeze. El insistă totuși că priorități precum cooperarea între instituții, oamenii, procedurile și mijloacele tehnice trebuie consolidate, pentru ca reacția rapidă de joi să nu rămână un caz izolat.

Întrebat dacă România ar trebui să apeleze mai mult la aliați, inclusiv la Turcia, cu care cooperează deja în anumite situații, comandorul răspunde că prioritatea este întâi să funcționeze bine sistemul propriu de comandă și control, de la scafandri la patrulele aeriene și navale.

Investiții necesare în Forțele Navale

Potrivit lui Mateiu, incidentul de la Neptun Deep confirmă o realitate cunoscută de mult: pericolul la Marea Neagră este constant, iar România trebuie să își consolideze capacitățile navale și de supraveghere maritimă. El compară miza cazului de joi cu cea a dronei din portul Constanța, spunând că ambele situații au implicat infrastructură esențială pentru țară — una pentru transportul maritim, cealaltă pentru viitoarele rezerve de gaz.

Este al cincilea incident cu o dronă distrusă în spațiul aerian al României sau în apele Mării Negre de la începutul verii. Primele trei drone aeriene au fost doborâte de piloți români în perioada 24-26 iulie, lângă Padina, Sfântu Gheorghe și Sulina, iar pe 11 august, scafandri militari au distrus prin detonare controlată două drone de tip Gerbera, tot în zona Neptun Deep.

Sursă: Adevărul.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.