Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
România

Record de incidente cu drone ilegale în România în acest an

60% dintre pătrunderile de drone în spațiul aerian al României au avut loc în 2026, un record de la începutul războiului din Ucraina.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române în misiune de interceptare deasupra litoralului Mării Negre, cu o țintă vizibilă în depărtare
Aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române în misiune de interceptare deasupra litoralului Mării Negre, cu o țintă vizibilă în depărtare

Șaizeci la sută dintre pătrunderile neautorizate de drone în spațiul aerian al României au avut loc în 2026, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul războiului din Ucraina. Anul acesta este și primul în care armata română a doborât efectiv aparate de zbor fără pilot intrate ilegal pe teritoriul național, potrivit unui bilanț citat de Euronews România.

Ce arată bilanțul MApN

De la începutul războiului, în apropierea graniței cu România au fost înregistrate peste 100 de atacuri ale armatei ruse asupra teritoriului ucrainean, majoritatea vizând infrastructura portuară de pe Dunăre, prin care Ucraina își exportă cerealele. În aproximativ jumătate dintre aceste cazuri au fost găsite fragmente sau chiar drone întregi pe teritoriul românesc.

Ministerul Apărării Naționale a raportat anterior, la o evaluare făcută în cursul verii, 18 pătrunderi de drone în spațiul aerian național doar în 2026 și 33 de încălcări de acest tip de la declanșarea conflictului. Numărul a continuat să crească în ultimele săptămâni, pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

Cinci drone doborâte de la declanșarea conflictului

Deși pătrunderile de drone în proximitatea sau chiar în interiorul spațiului aerian românesc se înregistrează încă din 2023, abia în 2026 armata a trecut la doborârea lor efectivă. Până acum au fost distruse cinci aparate: trei drone aeriene, doborâte de piloți români cu avioane F-16, în zilele de 24, 25 și 26 iulie, în zonele Padina (Buzău), Sfântu Gheorghe și Sulina.

A patra dronă a fost interceptată pe 16 august, când un avion F-18 spaniol aflat în misiune NATO de poliție aeriană a doborât o țintă intrată dinspre Republica Moldova, în apropiere de Galați. Resturile au căzut într-o zonă nepopulată dintre localitățile Băleni și Cudalbi.

A cincea a fost distrusă joi, 20 august, în Marea Neagră: un F-16 românesc a folosit tunul de bord pentru a distruge o dronă maritimă aflată la câteva sute de metri de platforma de gaze Neptun Deep, în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că operațiunea a fost decisă pentru a proteja lucrătorii de pe platformă și infrastructura critică din zonă.

Două incidente într-o singură zi

Joi, 20 august, au fost semnalate două incidente distincte. Pe lângă drona maritimă distrusă lângă Neptun Deep, o a doua țintă aeriană a pătruns în spațiul național dinspre zona Galați. Aceasta nu a fost observată inițial de radarele Armatei, ci a fost semnalată de localnici, iar aparatul s-a prăbușit la aproximativ patru kilometri de localitatea Grindu, din județul Tulcea.

Zona în care a căzut drona este una slab populată, similar altor incidente înregistrate în județul Tulcea în ultimele luni, aflat în vecinătatea directă a frontierei cu Ucraina.

Îngrijorări în creștere pentru securitatea din Marea Neagră

Frecvența incidentelor a alimentat discuții tot mai aprinse despre nevoia unei prezențe NATO consolidate pe flancul estic. După ce trei drone au fost doborâte în doar 48 de ore în iulie, analiști în securitate au cerut discuții suplimentare la nivelul Alianței, inclusiv o eventuală invocare a articolului 4 din tratatul NATO, având în vedere miza tot mai mare pe care o reprezintă securitatea Mării Negre pentru România și pentru aliați.

România are o frontieră terestră de peste 600 de kilometri cu Ucraina, iar zona economică exclusivă din Marea Neagră, unde se află și proiectul Neptun Deep, nu beneficiază de garanțiile de apărare colectivă prevăzute la articolul 5 din tratatul NATO. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este considerat cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale descoperit până acum în Uniunea Europeană, cu rezerve estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Autoritățile române au transmis că vor continua să monitorizeze strict spațiul aerian și maritim și că mențin un contact permanent cu aliații pentru schimbul de informații operative. Ministerul Apărării a precizat, în urma incidentului de la Neptun Deep, că a primit confirmarea oficială din partea Ucrainei că drona maritimă distrusă nu avea origine ucraineană.

Sursă: Euronews România

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.