Rusia scoate din pod baloanele din 1941 contra dronelor
Televiziunea rusă a prezentat baloane cu cabluri care ar trebui să prindă dronele ucrainene, ca în 1941. Doar că, recunoaște reportajul, aerostatele necesare încă nu există.
Dronă cu aripi fixe agățată în cablurile unui baraj de baloane, cu un aerostat alb pe cerul înnorat
Televiziunea rusă a prezentat un sistem de baloane legate cu cabluri, gândit să oprească dronele ucrainene care lovesc rafinăriile și alte obiective strategice din Rusia. Reportajul recunoaște singur sursa de inspirație: barajele de baloane cu care Moscova se apăra, în 1941, de bombardierele germane.
Ideea are, așadar, aproape 85 de ani. Noutatea constă în ținte: în locul avioanelor Luftwaffe, acum sunt vizate dronele cu rază lungă de acțiune pe care Ucraina le trimite tot mai des în adâncimea teritoriului rusesc.
Ce arată reportajul rusesc
Potrivit materialului difuzat, mai multe companii rusești spun că lucrează la astfel de bariere aeriene, însă doar întreprinderea Spețradio ar fi prezentat un sistem complet funcțional. Aerostatele țin în aer cabluri verticale, iar distanța dintre ele poate fi mărită sau micșorată în funcție de mărimea țintei.
La teste, o dronă și-a înfășurat un cablu în elice și a rămas atârnată, imagine pe care reportajul o compară cu o muscă prinsă în pânză. Comentariul de la final este triumfal: inamicul a fost capturat.
Prezentarea seamănă mai mult cu o demonstrație de marketing decât cu un test independent. Detaliile tehnice și performanțele invocate nu au putut fi verificate din alte surse.
Câte baloane ar trebui pentru o rafinărie
Reportajul pune și întrebarea practică: de câte baloane ar fi nevoie pentru a acoperi rafinăria din Kapotnia, cartierul din sud-estul Moscovei unde funcționează una dintre cele mai mari rafinării ale capitalei. Răspunsul dat în material este de cel puțin zece complexe de aerostate, doar pentru acest obiectiv.
În scenariul ideal descris de televiziunea rusă, un complex numit Gepard detectează cu radare altitudinea dronei inamice. Troliile automate ale aerostatelor reglează apoi înălțimea întregului baraj, astfel încât cablurile să ajungă direct în calea dronei kamikaze.
Concluzia reportajului este însă neașteptat de sinceră: aerostatele necesare pentru a proteja toate obiectivele strategice, în numărul cerut, încă nu există.
O idee testată încă din 2024
Nu este prima încercare de acest fel. În 2024, compania rusă Pervîi Dirijabl (Primul Dirijabil) a anunțat sistemul „Barrier”, bazat pe baloane care ridică plase în calea dronelor, potrivit publicației ucrainene Militarnyi și site-ului de specialitate Unmanned Airspace. Baloanele pot transporta până la 30 de kilograme și pot urca până la 300 de metri.
În toamna lui 1941, când armata germană se apropia de Moscova, capitala sovietică era apărată de artilerie antiaeriană, avioane de vânătoare și baloane de baraj, ale căror cabluri îi obligau pe piloți să zboare mai sus și să bombardeze mai imprecis. Tactica a fost folosită pe scară largă și la Londra, unde, potrivit Militarnyi, barajele de baloane au interceptat peste două sute de rachete germane.
Barajele de baloane au funcționat în Al Doilea Război Mondial împotriva bombardierelor și a primelor rachete V-1, care zburau relativ jos și previzibil. Dronele de atac moderne zboară tot la altitudini mici și cu viteze reduse, așa că principiul poate funcționa teoretic.
Analiștii occidentali au semnalat însă probleme evidente. Analistul militar american Ryan McBeth a observat că baloanele trebuie coborâte periodic pentru întreținere și reumplere, iar plasele sau cablurile lovite pot deveni periculoase deasupra zonelor locuite. În plus, dronele pot fi programate să urce peste înălțimea barajului chiar înainte de a pica pe țintă.
Rămâne și problema scării. Dacă o singură rafinărie cere cel puțin zece complexe, protejarea tuturor obiectivelor energetice ale Rusiei, ținte frecvente în atacurile masive cu drone ale Ucrainei, ar presupune sute de astfel de sisteme. Deocamdată, după propriile cuvinte ale televiziunii ruse, ele există doar în reportaj.
