Forțele NATO au interceptat o operațiune subacvatică clandestină a Rusiei în apropierea arhipelagului Svalbard, din regiunea arctică, unde submarine ale Moscovei simulau utilizarea unei noi arme secrete capabile să scoată din funcțiune cabluri de comunicații submarine, potrivit Mediafax, care citează Reuters.
Misiunea a fost desfășurată de Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI), o unitate specializată aflată sub sancțiunile Statelor Unite și ale Marii Britanii. Submersibilele rusești de mare adâncime au simulat amplasarea tehnologiei în eventualitatea unui conflict deschis cu NATO, fără să provoace avarii cablurilor existente.
Cablurile din Svalbard, țintă simbolică
Exercițiul a avut loc în apropierea arhipelagului Svalbard, unde două cabluri de fibră optică leagă insulele de Norvegia continentală. Cablurile se află la adâncimi de până la 2.700 de metri și transportă volume masive de date provenite de la stația satelitară SvalSat, parte din rețeaua NASA.
Marea Britanie și Norvegia au anunțat în aprilie că identificaseră o operațiune rusă clandestină în apele arctice. Cele două state au informat ulterior Moscova că sunt la curent cu existența noii tehnologii, într-o încercare de a descuraja utilizarea acesteia.
Ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, a declarat că operațiunea comună a transmis Rusiei mesajul că activitățile clandestine nu pot rămâne nedetectate și că orice tentativă de atac asupra infrastructurii critice va avea consecințe.
O infrastructură tot mai vulnerabilă
Importanța strategică a infrastructurii submarine a crescut în ultimii ani, în condițiile în care cablurile de telecomunicații și energie susțin comunicațiile globale, tranzacțiile financiare și transportul de date. NATO și statele europene și-au intensificat măsurile de protecție după distrugerea conductelor Nord Stream, în 2022, și după o serie de incidente în Marea Baltică.
Începând din 2023, tot mai multe nave au fost observate deplasându-se lent deasupra sau în apropierea unor infrastructuri submarine sensibile, practică cunoscută drept „drifting”. Deși nu este ilegală în ape internaționale, analiștii citați de Reuters consideră că astfel de operațiuni sunt premergătoare unui sabotaj.
Operațiunile aliate Baltic Sentry și Nordic Warden au redus incidentele din Marea Baltică, dar infrastructura submarină europeană rămâne expusă, pe fondul extinderii rapide a dependenței digitale și a rețelelor de transport al energiei. GUGI figurează pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite și Marii Britanii tocmai din cauza activităților sale repetate în apropierea unor astfel de rețele, ceea ce a determinat aliații occidentali să monitorizeze mai atent mișcările submarinelor rusești de mare adâncime.
Stația SvalSat, aflată pe teritoriul arhipelagului Svalbard, este una dintre cele mai importante facilități terestre din rețeaua de sateliți a NASA, folosită pentru descărcarea datelor de la misiuni aflate pe orbită polară. Orice întrerupere a cablurilor care leagă arhipelagul de Norvegia continentală ar afecta direct transmiterea acestor date, ceea ce explică interesul strategic al Moscovei pentru zonă.
Temeri legate de Articolul 5
Confruntarea alimentează temerile analiștilor occidentali privind o eventuală testare, de către Moscova, a Articolului 5 din NATO, cel al apărării colective. În luna august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a avertiza autoritățile ruse împotriva escaladării actelor ostile în Europa, în timp ce Kremlinul continuă să nege orice implicare.
Avertismentul american a venit pe fondul unei serii de incidente similare semnalate în ultimii ani în Marea Baltică și în Marea Nordului, unde ancore de nave și echipamente subacvatice au fost suspectate că au provocat avarii unor cabluri de telecomunicații și conducte energetice. Niciunul dintre aceste incidente nu a fost revendicat oficial de Rusia.
Data exactă la care submarinele rusești au fost interceptate în Arctica nu a fost comunicată.
