Armata SUA a prezentat grenada M111, prima armă explozivă nouă din dotarea sa după Războiul din Vietnam, potrivit CNN și News.ro.
O grenadă gândită pentru camere și coridoare
Noul model a fost conceput pentru luptele urbane, acolo unde soldații trebuie să curețe încăperi, subsoluri sau coridoare înguste. M111 nu folosește șrapnel ca o grenadă clasică. Produce o undă de șoc puternică, numită suprapresiune de explozie, care lovește ținta prin efectul exploziei și nu prin fragmente metalice aruncate în toate direcțiile.
Armata SUA spune că această abordare reduce riscul pentru trupele aliate și pentru civilii aflați în apropiere. În spații închise, o grenadă cu fragmentare poate ricoșa din pereți, mobilier sau beton. În schimb, grenada M111 este destinată exclusiv folosirii în interior, unde efectul de undă de șoc este mai util decât dispersia fragmentelor.
Ce aduce diferit modelul M111?
Documentele tehnice citate de armata americană arată că arma are un înveliș exterior din plastic, care se vaporizează la detonare. Încărcătura este bazată pe RDX, un exploziv utilizat de zeci de ani de forțele americane. Dispozitivul a fost proiectat pentru a fi ușor de transportat și folosit de un singur militar, în misiuni scurte și cu contact direct cu inamicul.
Col. Vince Morris, manager de program la Picatinny Arsenal, din New Jersey, a spus că noua muniție „poate curăța rapid o încăpere de combatanți inamici, lăsându-i fără niciun loc unde să se ascundă, asigurând în același timp siguranța forțelor aliate”. Declarația lui descrie exact rolul pentru care a fost gândită grenada M111: atac în spații strâmte, unde șrapnelul nu oferă mereu rezultatul dorit.
De ce a fost schimbată grenada veche?
Armata SUA a păstrat timp de decenii grenada M67, modelul standard pentru lupta pe teren deschis. Aceasta împrăștie fragmente în toate direcțiile și poate fi letală la distanțe mai mari decât o grenadă de suprapresiune. Problema apare în clădiri. Dacă explodează lângă un zid, o ușă metalică sau o piesă de mobilier, fragmentele pot devia traiectoria și pot lovi propriii soldați.
Oficialii americani spun că lecțiile dure din Irak au arătat această limită. În orașe precum Fallujah și Mosul, trupele au intrat în clădiri în care spațiul restrâns a făcut ca muniția cu fragmentare să fie mai puțin sigură. Din acest motiv, armata a căutat o soluție care să păstreze efectul letal, dar să reducă expunerea celor care asaltează încăperea.
Moștenirea armelor folosite din Vietnam încoace
M67 a înlocuit modelul MK3A2, introdus în 1968, în timpul Războiului din Vietnam. MK3A2 a fost retrasă în anii 1970, după ce armata a constatat că învelișul conținea azbest. Fibrele de azbest pot ajunge în plămâni și pot provoca boli grave, inclusiv cancer. Înainte de M67, armata americană a folosit și M26, intrată în serviciu la începutul anilor 1950, precum și vechea Mk 2, numită și grenada „ananas”, folosită în Primul și Al Doilea Război Mondial.
