Diagnosticul de ficat gras, numit în prezent MASLD, ascunde cinci subtipuri biologice distincte, arată un studiu al cercetătorilor de la Mayo Clinic din Statele Unite. Cercetarea a fost realizată împreună cu specialiști de la Universitatea Virginia Tech și publicată în Nature Communications. Fiecare subtip vine cu alte riscuri de complicații, de la boli de inimă și insuficiență hepatică până la cancer și nevoia unui transplant.
Ce au descoperit cercetătorii de la Mayo Clinic
MASLD este abrevierea pentru steatoza hepatică asociată cu disfuncție metabolică. Până recent, afecțiunea se numea boala ficatului gras non-alcoolic și apare atunci când în ficat se acumulează grăsime în exces. Potrivit comunicatului Mayo Clinic, boala afectează aproape 30% dintre adulții din lume.
Medicii au tratat multă vreme această afecțiune, în mare, ca pe o singură boală. Noul studiu arată că ea se poate dezvolta pe mai multe căi biologice. Unele sunt strâns legate de obezitate și de diabet, în timp ce altele par determinate de factori genetici moșteniți.
Rezultatele au fost publicate la începutul lunii septembrie 2026, iar presa din România le-a reluat în octombrie.
Cele cinci subtipuri și riscurile lor
Echipa a descris cinci grupuri de pacienți, fiecare cu mecanisme biologice proprii. Sursele consultate nu detaliază pe larg fiecare grup, iar descrierea completă se găsește în articolul științific.
Formele legate de obezitate și diabet
Unele subtipuri sunt asociate cu obezitatea și cu diabetul, factori pe care medicii îi urmăresc în mod obișnuit când evaluează boala. Pentru aceste forme, indicatorii metabolici rămân repere importante.
Formele genetice, cu risc mai mare de progresie
Una dintre cele mai importante concluzii privește subtipurile genetice. Ele sunt asociate cu un risc mai mare ca boala să avanseze spre leziuni hepatice grave. Riscul crescut apare chiar și la pacienții care nu au factorii de risc metabolici obișnuiți.
Concluzia indică faptul că riscul de progresie nu poate fi judecat doar după factorii metabolici obișnuiți.
Cum au fost identificate subtipurile
Cercetătorii au combinat rezultatele secvențierii genetice cu informații clinice detaliate de la peste 4.600 de pacienți diagnosticați cu MASLD. Analiza a inclus enzimele hepatice, indicele de masă corporală, nivelul lipidelor din sânge și alți indicatori ai sănătății metabolice. Au fost luate în calcul și alte afecțiuni, printre care diabetul, depresia și apneea în somn.
Cu ajutorul unor modele informatice avansate, echipa a căutat grupuri de pacienți cu trăsături genetice și manifestări clinice asemănătoare. Așa au apărut cele cinci subtipuri. Datele provin dintr-o platformă a Mayo Clinic, numită Research Data Atlas, care leagă informațiile genetice de dosarele medicale ale pacienților.
Concluzia studiului este că pacienții cu același diagnostic pot avea forme substanțial diferite ale bolii. Iar aceste forme se pot deosebi prin riscul de a ajunge la complicații grave.
Legături cu depresia, apneea în somn și migrena
Diferențele dintre subtipuri nu se opresc la ficat. Pentru prima dată, cercetătorii au observat asocieri între anumite subtipuri de MASLD și afecțiuni precum depresia, apneea în somn și migrena.
