Alcoolul nu afectează doar neuronii, ci și celulele imune din creier, care ajung să degradeze matricea creierului, arată un studiu pe șoareci realizat de cercetători de la Cleveland Clinic, din Statele Unite, și publicat în revista Immunity. Primele modificări au apărut la aproximativ o oră după administrarea alcoolului, înainte ca sedarea să atingă nivelul maxim.
Ce au descoperit cercetătorii de la Cleveland Clinic
Echipa condusă de neuroștiințificul Dimitrios Davalos a urmărit, în timp real, comportamentul celulelor imune din creierul unor șoareci vii. Lucrarea a fost publicată în Immunity la 1 octombrie 2026, iar detalii despre ea au fost relatate de ScienceAlert și de Neuroscience News.
Timp de ani, efectele alcoolului asupra creierului au fost studiate mai ales prin prisma neuronilor, pentru că etanolul acționează direct asupra receptorilor acestora. Noul studiu mută atenția către un alt actor.
Ce este microglia
Microglia este ansamblul celulelor imune ale sistemului nervos central. Ele monitorizează țesutul cerebral, detectează amenințările, elimină celulele moarte și țesutul deteriorat și curăță conexiunile dintre neuroni, un proces numit tăiere sinaptică.
Ce este matricea extracelulară
Matricea extracelulară este o rețea de molecule structurale care susține celulele creierului și contribuie la o comunicare stabilă între neuroni. Fără ea, sinapsele își pierd stabilitatea, iar semnalele electrice devin mai slabe.
Schimbările apar în aproximativ 60 de minute
După administrarea alcoolului, celulele microgliale și-au modificat forma și activitatea în aproximativ o oră, mai devreme decât ar fi apărut efectul maxim de sedare. Ramificațiile lor s-au redus ca număr și ca lungime, iar teritoriul pe care îl supraveghează s-a micșorat. Efectele au devenit mai pronunțate după expuneri repetate.
Apoi, la șoarecii cărora li s-a administrat alcool, microglia a început să înghită și să digere componente ale matricei. Cercetătorii sugerează că acest proces duce la pierderea unor conexiuni sinaptice și contribuie la disfuncția neuronală, posibil și la o parte din efectele sedative ale alcoolului.
Cum au testat ipoteza pe șoareci
Animalelor li s-a dat fie o singură doză orală de etanol, fie doze repetate în zile consecutive. Modelul a fost conceput să imite consumul excesiv episodic și consumul de intensitate mare. Reacția celulelor a fost urmărită la animale vii, cu microscopie cu doi fotoni și alte tehnici de imagistică.
Într-un al doilea experiment, cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic, la care au dezactivat în microglie o proteină numită MyD88, importantă pentru declanșarea răspunsurilor imune. După expunerea la alcool, aceste animale au avut leziuni neuronale mai mici, schimbări mai discrete în forma și activitatea microgliei și o sedare mai puțin pronunțată. Potrivit Neuroscience News, protecția a apărut chiar dacă nivelul alcoolului din sânge era același ca la celelalte animale.
Într-un test suplimentar, echipa a degradat matricea extracelulară a acestor șoareci protejați, cu ajutorul unei enzime. Pierderea de sinapse, tulburările de mișcare și sedarea au revenit după administrarea alcoolului. Pentru autori, rezultatul arată că perturbarea matricei este un proces cauzal, nu doar o consecință, în producerea unora dintre efectele nocive ale alcoolului.
