Umiditatea ridicată și condensul favorizează apariția mucegaiului în locuințe în sezonul rece, mai ales în încăperile slab ventilate. Potrivit unui material publicat de Digi24.ro pe 16 octombrie, dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog, avertizează că mucegai în casă nu înseamnă doar pete inestetice pe pereți, ci și un aer încărcat cu spori, care poate agrava problemele respiratorii.
De ce apare mucegaiul când se răcește vremea
Sporii de mucegai se găsesc permanent în aerul din jur, explică medicul. Ei devin o problemă abia când întâlnesc condiții potrivite pentru înmulțire: o umiditate între 60 și 70% și temperaturi între 18 și 30°C. Cu alte cuvinte, exact mediul în care ne petrecem zilele în apartament sau în casă.
Coloniile se văd ca pete verzi, negre, albe sau albăstrui. Un semn timpuriu este mirosul de umezeală, asemănător pământului reavăn. Cine locuiește mult timp într-un spațiu afectat se poate obișnui cu el, așa că specialistul recomandă o inspecție atentă dacă mirosul se simte după ce ai stat o vreme afară.
Factorii care întrețin umezeala
Medicul pneumolog enumeră mai mulți factori care favorizează petele:
- umiditatea din aer peste 60%;
- ventilația deficitară, care lasă umezeala să se adune în colțuri și în spații închise;
- infiltrațiile prin pereți sau prin instalații;
- condensul de pe ferestre și de pe zidurile reci;
- mobilierul lipit de pereții exteriori;
- uscarea hainelor în interior, fără aerisire suficientă.
Contează și materialele. Gips-cartonul, lemnul și textilele rețin umezeala și îi permit mucegaiului să se fixeze. Dacă te întrebi de unde vine apa de pe geamuri, afli mai multe în explicația noastră despre de ce apare condensul pe geamuri când se răcește vremea.
Unde apar cel mai des petele
Mucegaiul preferă locurile cu aer stagnant și umezeală constantă. Specialistul indică patru zone care merită verificate în primul rând.
Baia, bucătăria, dormitorul și ferestrele
În baie, petele apar în colțuri, în rosturi și pe tavan. În bucătărie, ele se ascund în spatele mobilierului sau sub chiuvetă. În dormitor, riscul crește în spatele dulapurilor lipite de pereți, iar în jurul ferestrelor problema vine din condensul care se adună zilnic.
Verificarea nu trebuie să se oprească la ce se vede. Dacă mirosul persistă și nu găsești sursa, mută mobila de lângă pereții exteriori și controlează zonele greu accesibile. Pentru o listă completă de puncte de verificat înainte de iarnă, vezi și verificările casei care se fac o dată pe an.
Cum cureți mucegaiul: pașii recomandați
Primul pas, spune medicul, este identificarea sursei de umezeală. Fără ea, mucegaiul reapare, oricât de bine ai curăța. Dr. Popa menționează soluții anti-mucegai pe bază de clor, iar pentru pereții afectați în profunzime vorbește despre refacerea tencuielii.
Agenția americană pentru protecția mediului (EPA) propune o metodă mai simplă pentru suprafețele dure: frecat cu detergent și apă, apoi uscare completă. Tot EPA atrage atenția că nu se vopsesc și nu se chituiesc suprafețele afectate, pentru că vopseaua aplicată peste mucegai se cojește probabil.
Suprafețele poroase
Plăcile de tavan, covoarele sau alte materiale absorbante pot trebui aruncate. Potrivit EPA, mucegaiul pătrunde în golurile materialului, iar îndepărtarea completă devine dificilă sau chiar imposibilă. Înainte de renovare, suprafața trebuie curățată și uscată bine.
Siguranța la curățare
Digi24.ro, care rezumă recomandările EPA, sfătuiește aerisirea camerei înainte de curățare și purtarea mănușilor și a ochelarilor de protecție. Produsele se folosesc exact cum cere eticheta, într-un spațiu bine ventilat. Înălbitorul nu se amestecă niciodată cu amoniacul sau cu alte produse de curățare, pentru că rezultă vapori toxici.
Când chemi specialiști
EPA indică drept prag o suprafață de aproximativ 10 picioare pătrate, adică în jur de 0,9 metri pătrați. Peste această limită, la mucegai care reapare după curățare sau la infiltrații importante, se recomandă evaluarea de către profesioniști.
Prevenirea: ce faci în fiecare zi
Medicul pneumolog insistă pe două lucruri: ventilație bună și umiditate sub control. Concret, recomandă:
- aerisirea zilnică a încăperilor timp de 5-15 minute, de preferat dimineața și seara;
- menținerea umidității între 40 și 55%, cu aparate de dezumidificare dacă este nevoie;
- renunțarea la uscatul hainelor în interior;
- o temperatură constantă în locuință, fără camere foarte reci și cu încălzire uniformă;
- mobilă ținută la distanță de pereții exteriori;
- ferestre și pereți reci izolați corespunzător, iar apa de pe geamuri ștearsă imediat.
Pentru cei care locuiesc la bloc, detaliile practice despre aerisire și controlul umidității sunt în ghidul nostru despre condensul și mucegaiul iarna în bloc.
Ce probleme de sănătate pot apărea
Expunerea prelungită poate provoca sau agrava probleme de sănătate, în special la copii, la vârstnici, la persoanele cu afecțiuni respiratorii și la cele cu imunitate scăzută. Specialistul menționează reacțiile alergice, astmul, sinuzitele repetate, rinitele alergice persistente și tusea cronică.
Unele persoane raportează și tulburări de concentrare, dureri musculare și articulare, iritații oculare sau disconfort digestiv. Medicul precizează că stările de anxietate sau depresie asociate cu mucegaiul au cauze multiple, iar legătura directă nu este întotdeauna demonstrată.
Infecțiile grave, la persoanele vulnerabile
Dr. Popa amintește două afecțiuni severe asociate cu anumite ciuperci: aspergiloza, care poate afecta plămânii, și candidoza invazivă, o infecție ce poate ajunge în sânge și poate afecta organele interne. Ambele apar mai ales la persoanele cu imunitate slăbită, de pildă cele care urmează tratamente imunosupresoare.
Când mergi la medic
Dacă simptomele persistă, medicul recomandă consultul la medicul de familie sau la un specialist în alergologie ori pneumologie. Tratamentul depinde de cauză și de manifestări. Printre opțiunile menționate se află antihistaminicele, spray-urile nazale cu corticosteroizi și tratamentele inhalatorii bronhodilatatoare pentru pacienții cu astm.
Surse: Digi24.ro (16 octombrie 2026), declarațiile dr. Andreea Mihaela Popa; Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), paginile despre curățarea mucegaiului. Foto: Alexander Davronov / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.
