O ciupercă rară care poate provoca infecții grave la nivelul creierului este depistată tot mai frecvent în Statele Unite. Cladophialophora bantiana poate provoca abcese cerebrale, iar rata mortalității în cazul infecțiilor asociate acesteia ajunge la 60-70%, potrivit unui nou raport al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC).
Numărul cazurilor a crescut semnificativ în ultimii ani
Datele unui laborator de referință al Universității din Washington arată că, între 2009 și 2023, erau identificate anual între unul și cinci cazuri. Numărul a urcat însă la opt în 2024 și la 14 în 2025, iar CDC arată că rata de detectare a crescut de aproximativ patru ori între 2023 și 2025.
În total, între ianuarie 2009 și iulie 2026, cercetătorii au identificat 48 de cazuri confirmate și unul probabil, cu probe provenite din 21 de state americane și Districtul Columbia. Cele mai multe cazuri au fost raportate în California, Florida, Texas și Pennsylvania. Un aspect neobișnuit al infecției este că nu afectează exclusiv persoanele cu sistemul imunitar slăbit: aproximativ jumătate dintre pacienții infectați nu aveau anterior o afecțiune cunoscută care să provoace imunodeficiență.
Cum ajunge ciuperca la creier
Cladophialophora bantiana este o ciupercă microscopică pigmentată, cu afinitate pentru sistemul nervos central. Specialiștii nu cunosc încă exact rezervorul său din mediul înconjurător și nici mecanismul exact prin care oamenii se infectează. Una dintre ipoteze este că sporii sunt inhalați sau pătrund în organism printr-o rană a pielii, iar ulterior agentul patogen ar putea ajunge prin sânge la creier.
Datele analizate de cercetători susțin această caracteristică: dintre cele 49 de cazuri identificate, 43, adică 88%, au fost detectate în probe de țesut din sistemul nervos central, iar șase cazuri au fost identificate în plămâni. Cele mai multe infecții cunoscute se manifestă prin formarea unor abcese cerebrale, greu de diferențiat, la investigații, de alte afecțiuni neurologice.
Mortalitate ridicată, chiar și cu tratament agresiv
Infecțiile provocate de C. bantiana sunt rare, dar extrem de periculoase. Rata mortalității este estimată la 60-70%, chiar și atunci când pacienții primesc tratament agresiv, iar diagnosticul poate fi, la rândul lui, dificil de stabilit. Autoritățile sanitare din California au cerut recent medicilor și laboratoarelor să ajute la identificarea cazurilor de C. bantiana apărute începând din 2020, pentru ca specialiștii să poată înțelege mai bine răspândirea și factorii de risc asociați infecției.
Specialiștii nu știu încă de ce cresc cazurile
Creșterea numărului de cazuri nu pare să fie explicată doar prin faptul că sunt analizate mai multe probe. CDC arată că, în perioada 2017-2023, erau detectate în medie 8,4 cazuri la 1.000 de probe din sistemul nervos central trimise laboratorului pentru teste fungice. În 2025, rata a ajuns la 26 de cazuri la 1.000 de probe, o creștere de 210%.
În prezent, Statele Unite nu au un sistem național de supraveghere de rutină pentru infecțiile cu Cladophialophora bantiana, iar specialiștii spun că sunt necesare mai multe date pentru a determina dacă fenomenul reprezintă o creștere reală a incidenței sau doar una a capacității de detectare. „Rezervorul” natural al ciupercii și factorii care determină apariția infecțiilor rămân, potrivit CDC, insuficient cunoscuți.
Un fenomen mai larg al infecțiilor fungice emergente
Cazul Cladophialophora bantiana se adaugă unei liste tot mai lungi de infecții fungice considerate până de curând extrem de rare, dar aflate acum în atenția autorităților sanitare la nivel global. În Europa, de exemplu, o altă ciupercă periculoasă s-a răspândit în spitale, România fiind printre țările cel mai afectate de fenomen, iar în România a fost semnalat și un caz în care o secție de spital a intrat în carantină după descoperirea unui agent patogen rar, rezistent la tratamentele uzuale. Specialiștii atribuie parțial această tendință schimbărilor climatice și extinderii practicilor medicale invazive, care oferă mai multe căi de acces pentru agenți patogeni altădată rar întâlniți la om, dar lipsa unor sisteme de supraveghere unitare la nivel internațional face dificilă o evaluare completă a amplorii reale a fenomenului.
