Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, avertizează că poluarea aerului, în special ozonul troposferic, agravează afecțiunile respiratorii și contribuie la creșterea cazurilor de astm, în special în rândul copiilor. Declarațiile vin în contextul unui raport Copernicus, potrivit căruia 45% din populația Europei a fost expusă, anul acesta, la niveluri extrem de ridicate de ozon.
Medicul a explicat, într-un interviu acordat publicației Adevărul, cum acționează ozonul asupra căilor respiratorii și ce ar trebui să facă persoanele cu boli cronice în perioadele cu poluare ridicată.
Legătura dintre poluare și internările la pneumologie
Potrivit specialistului, un studiu realizat în București și publicat în revista Atmosphere arată o legătură clară între creșterea nivelului de poluanți din aer și creșterea numărului de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie. Medicul subliniază că, din toamnă până în primăvară, crește numărul infecțiilor respiratorii și al decompensărilor cardiovasculare, iar poluarea agravează simptomele și crește numărul formelor care necesită spitalizare.
Ozonul poate provoca tuse, senzație de arsură la nivelul ochilor și dificultăți de respirație, putând agrava crizele de astm. Expunerea declanșează inflamație la nivelul căilor aeriene și, la unele persoane, hiperreactivitate bronșică, iar în timp pot apărea sensibilizare alergică, modificări ale epiteliului respirator și o apărare mai slabă împotriva virusurilor și bacteriilor.
Cum recunoști simptomele
Medicul explică faptul că pacienții nu pot deosebi, de unii singuri, simptomele produse de o infecție de cele provocate de ozon. Ea recomandă ca, în cazul apariției simptomelor respiratorii, oamenii să verifice nivelul ozonului din localitatea în care locuiesc în ultimele cinci-șapte zile. Orice simptom care durează mai mult de șapte zile necesită evaluare la medicul de familie și, la nevoie, la un medic pneumolog.
Creșterea cazurilor de astm în România
România are o incidență tot mai mare a astmului, în special în rândul copiilor. Prevalența bolii în întreaga populație este estimată între 4% și 9%, ceea ce înseamnă că peste un milion de persoane trăiesc cu acest diagnostic, iar incidența anuală este de aproximativ 1,5 cazuri noi la 1.000 de persoane. Potrivit datelor citate de medic, prevalența astmului crește cu aproximativ 50% la fiecare zece ani, iar în rândul copiilor boala este cea mai frecventă afecțiune cronică, cu o prevalență de peste 10%.
Mahler afirmă că poluarea aerului și ozonul troposferic au o contribuție majoră la această evoluție, atât prin declanșarea crizelor, cât și prin apariția bolii la copii. Specialistul explică vulnerabilitatea copiilor prin faptul că plămânii lor sunt încă în dezvoltare, iar căile respiratorii au un diametru mai mic. În plus, copiii respiră mai des și petrec mai mult timp făcând mișcare în aer liber, inhalând astfel o doză mai mare de poluanți raportată la greutatea corporală. Situația din marile orașe este descrisă și în analizele despre expunerea la poluanți în București, care arată cum aerul poluat afectează dezvoltarea pulmonară a copiilor.
