Andrei Agafița, Beatrice Mahler și Mihaela Fulga la prezentarea Barometrului Aerului din Casele Românilor 2026
De Ziua Internațională a Aerului Curat, sărbătorită pe 7 septembrie, a fost prezentat „Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026", primul studiu național despre percepția calității aerului din interiorul locuințelor, prezentat de Andrei Agafița, fondator și CEO al companiei Ecovent. Datele arată o discrepanță mare între cât de curat cred românii că este aerul de-acasă și simptomele pe care le resimt zilnic.
Andrei Agafița, fondator și CEO al companiei Ecovent
Potrivit studiului, 86% dintre respondenți consideră că aerul din propria casă este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel de afară. În același timp, 43% dintre ei se confruntă cu alergii, probleme respiratorii, iritații ale pielii, somn neodihnitor, oboseală sau dureri de cap - fără să asocieze aceste simptome cu aerul pe care îl respiră acasă.
Ce este CO2-ul și de ce contează
Dioxidul de carbon (CO2) este gazul pe care îl expirăm în mod natural și principalul indicator folosit pentru a evalua cât de „viciat" este aerul dintr-o încăpere. Se măsoară în părți per milion (ppm): câte molecule de CO2 există la fiecare milion de molecule de aer.
Ca reper: aerul de afară are, în mod constant, aproximativ 420 ppm. Într-o încăpere bine ventilată, nivelul ar trebui să rămână sub 800 ppm. Peste 1.000 ppm apar primele semne - lipsă de concentrare, apatie, oboseală. Într-o cameră plină de oameni, fără aerisire, nivelul poate depăși rapid 1.500-2.000 ppm, iar în săli de clasă slab ventilate au fost înregistrate, potrivit celor discutate la eveniment, valori de peste 5.000 ppm.
Un nivel ridicat de CO2 nu înseamnă, în sine, aer toxic - dar e un semnal indirect că, odată cu el, se acumulează și alți compuși: umiditate excesivă, substanțe organice volatile, mirosuri, particule fine.
De ce nu observăm problema
Dintre persoanele care raportează simptome de alergie, 86% consideră totuși că aerul de-acasă este la fel de bun sau mai bun decât cel de afară. Explicația ține de faptul că, spre deosebire de puls sau calitatea somnului, parametri pe care mulți îi urmăresc azi cu ceasuri inteligente, calitatea aerului din casă nu este, de regulă, monitorizată deloc.
Ce spune medicul pneumolog
Conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, șef de lucrări la UMF „Carol Davila" București și fost manager (2018-2024) al Institutului Național de Pneumologie „Marius Nasta"
Conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, a condus timp de șapte ani, între 2018 și 2024, Institutul Național de Pneumologie „Marius Nasta", cel mai mare spital de profil din țară, unde continuă activitatea clinică. Ea a explicat că expunerea prelungită la particule și poluanți din interior poate produce modificări structurale la nivelul căilor respiratorii, care se traduc, în timp, în boli cronice - astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică, infecții respiratorii repetate, care afectează în mod special dezvoltarea pulmonară la copii. Particulele cele mai fine, sub 1 micron, pătrund dincolo de plămâni, ajungând în sânge și afectând, pe termen lung, și sistemul cardiovascular.
Dr. Mahler a mai atras atenția asupra unei confuzii frecvente: mirosul plăcut nu înseamnă aer curat. Bețișoarele parfumate, lumânările sau odorizantele de cameră adaugă, de fapt, substanțe chimice suplimentare în aer, în loc să îl curețe - unul dintre obiectele obișnuite din dormitor care pot afecta sănătatea, potrivit medicilor.
Ce spune INSP
Dr. Mihaela Fulga, medic igienist, din partea Institutului Național de Sănătate Publică, la prezentarea studiului
Dr. Mihaela Fulga, medic igienist din partea Institutului Național de Sănătate Publică, a subliniat importanța prevenției: aerisirea regulată, folosirea hotei la gătit și curățenia cu lavete umede, nu uscate, pentru a evita ridicarea prafului în aer. Copiii sunt mai vulnerabili la poluarea de interior pentru că sistemul lor respirator este încă în dezvoltare, iar persoanele în vârstă cu afecțiuni pulmonare cronice - astm, bronșită cronică, emfizem - resimt mai puternic efectele. Persoanele cu alergii sau imunitate scăzută se află, de asemenea, într-o categorie de risc.
Dr. Fulga a mai precizat că, spre deosebire de dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, rezultat din gătitul cu flacără deschisă, este un poluant cu efect direct asupra sănătății - reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen.
Ventilația mecanică, soluția cea mai puțin cunoscută
53% dintre români nu știu ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, iar doar 6% folosesc unul. Este, potrivit celor discutate la eveniment, singura soluție care introduce efectiv aer proaspăt din exterior, în timp ce scoate afară aerul viciat, umiditatea excesivă, CO2-ul și mirosurile - spre deosebire de aerul condiționat, care doar recirculă și răcește aerul deja existent, sau de purificatoare, care filtrează particulele fără să aducă aer nou.
Sistemul recuperează o parte din căldura aerului evacuat și o transferă aerului proaspăt introdus, astfel încât pierderile de energie iarna sau de răcoare vara sunt minime, comparativ cu simpla deschidere a geamului. Există variante descentralizate, montate punctual într-o singură cameră, cu un cost estimat, potrivit discuțiilor de la eveniment, de circa 1.000-3.000 de lei per echipament, plus aproximativ 500 de lei manopera de instalare - pentru un apartament cu trei camere, costul total ajungând la 4.000-4.500 de lei.
În Belgia, Franța, Italia și Germania, un sistem de ventilație cu recuperare de căldură este obligatoriu pentru autorizația de construcție a locuințelor noi. În România, standardul de eficiență energetică NZEB, introdus în 2024, recomandă această soluție, dar nu o impune încă prin lege.
Alte soluții - ce ajută și ce nu
Jumătate dintre gospodării, 50%, nu folosesc nicio soluție cu efect real asupra calității aerului, iar 17% se opresc la soluții cosmetice, precum plante sau odorizante.
Purificatoarele de aer filtrează particulele fine și alergenii, dar nu aduc aer proaspăt din exterior. Filtrele trebuie schimbate regulat - altfel, umiditatea acumulată poate favoriza mucegaiul.
Dezumidificatoarele ajută când umiditatea depășește 60%, dar nu au efect asupra particulelor sau CO2.
Plantele de interior au un efect real, dar minor - noaptea consumă oxigen și eliberează CO2, deci nu sunt recomandate în cantitate mare în dormitor.
Aerisirea manuală rămâne gratuită și eficientă pentru a reduce rapid CO2-ul, dar iarna și vara implică pierderi de energie pe care ventilația mecanică le evită.
Confuzia cu aerul condiționat
30% dintre români cred că aparatul de aer condiționat îmbunătățește calitatea aerului - procentul urcă la 55% în București-Ilfov. În realitate, a.c.-ul extrage aerul din cameră, îl răcește și îl reintroduce, fără să aducă aer din exterior - un aspect care contează și pentru calitatea somnului pe timp de vară.
Metodologia studiului
Barometrul este un studiu cantitativ de percepții și comportamente declarate, realizat de MKOR Consulting la inițiativa Ecovent, pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 55 de ani, ponderat după gen, vârstă și distribuție geografică. Datele au fost colectate online, prin metoda CAWI, în perioada mai - iunie 2026, cu o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul nu include măsurători fizice ale aerului - se bazează exclusiv pe percepțiile și comportamentele declarate de participanți.
