Statisticile oficiale arată mii de decese anual, iar tinerii rămân un grup vulnerabil
Depresia nu are întotdeauna un chip ușor de recunoscut. O persoană poate merge la școală sau la serviciu, poate vorbi cu cei din jur și își poate continua rutina, în timp ce se confruntă cu o suferință psihică pe care ceilalți nu o observă.
Asta nu înseamnă însă că depresia trebuie confundată automat cu riscul suicidar. Relația dintre tulburările mintale și suicid este complexă, iar cauzele unui deces prin suicid nu pot fi stabilite retrospectiv doar pe baza diagnosticului de depresie.
În România, fenomenul poate fi măsurat prin statisticile privind cauzele de deces. Cele mai recente date complete disponibile prin sistemul Eurostat pentru cauzele de deces provin din 2023, iar Institutul Național de Statistică este instituția care transmite aceste date la nivel european. Eurostat precizează că statisticile sunt construite pe baza certificatelor medicale de deces și sunt clasificate potrivit standardelor internaționale ICD.
Aproape 1.600 de decese într-un singur an
Potrivit datelor din baza OMS privind mortalitatea, prelucrate de Our World in Data, în România au fost înregistrate 1.838 de decese prin suicid în 2023. Cifra trebuie citită în contextul metodologiei statistice și al faptului că datele internaționale pot fi revizuite.
O altă bază de date care prelucrează informațiile din WHO Mortality Database indică pentru România 1.587 de decese prin suicid în 2023, ceea ce arată și de ce este important ca o publicație să precizeze exact sursa și metodologia atunci când citează un număr.
Diferențele dintre bazele de date pot apărea din cauza anului de actualizare, a revizuirilor și a modului de prelucrare a datelor. Eurostat precizează că statisticile românești privind cauzele de deces sunt revizuite inclusiv prin adăugarea unor decese înregistrate cu întârziere. Pentru seria 2014-2022, revizuirile au inclus sute sau peste o mie de cazuri anual, în funcție de an.
Prin urmare, pentru o informare responsabilă, cifra trebuie însoțită întotdeauna de anul și sursa statistică.
Ce se întâmplă în rândul tinerilor?
La copii și adolescenți, fiecare caz are o greutate aparte, dar statisticile arată că suicidul este un fenomen care apare și la vârste foarte mici.
Un studiu bazat pe baza de date a OMS privind mortalitatea a identificat, pentru România, în 2019, 104 decese prin suicid în rândul băieților și 16 în rândul fetelor cu vârsta între 10 și 24 de ani. În grupa 15-19 ani, au fost raportate 35 de decese în rândul băieților și 8 în rândul fetelor.
Pentru grupa 15-19 ani, datele Eurostat analizate pentru perioada 2011-2019 arată că rata din România a scăzut de la 6,60 la 4,17 decese la 100.000 de locuitori. În același interval, media UE a coborât de la 4,85 la 4,30 la 100.000.
Un raport UNICEF publicat în 2025, bazat pe datele WHO Mortality Database, folosește pentru România o medie pe trei ani și menționează că, pentru indicatorul suicidului la adolescenții de 15-19 ani, cei mai recenți ani disponibili pentru țara noastră sunt 2019, 2020 și 2022. Această precizare este importantă: statisticile internaționale privind copiii nu sunt neapărat disponibile pentru același an pentru toate țările.
Și copiii mai mici apar în statisticile internaționale. O analiză a datelor OMS pentru grupa 10-14 ani indică pentru România, în perioada analizată, o rată a mortalității prin suicid de ordinul câtorva cazuri la 100.000 de copii, cu diferențe între sexe și între perioade.