Trei drone rusești au fost doborâte de Armata Română în doar 48 de ore, între 24 și 26 iulie, deasupra unor zone nelocuite, în Delta Dunării și pe Marea Neagră. Incidentele au fost urmate rapid de o serie de narațiuni false, distribuite masiv pe TikTok, care contestă originea dronelor sau prezintă neutralizarea lor ca pe o formă de escaladare militară a României.
Sociologul Antonio Amuza, cercetător la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, explică pentru „Adevărul" de ce astfel de mesaje găsesc teren fertil în rândul publicului românesc.
Cinci narațiuni, aceleași dovezi contrazise
Prima teorie, promovată de influencerul pro-rus cunoscut drept „BobbyD" (Bogdan Dumitru), susține că incidentele ar fi fost regizate de autorități pentru a distrage atenția de la problemele interne. Realitatea contrazice însă acest scenariu: fiecare dronă a fost urmărită pe radar, interceptată de aeronave F-16 și localizată după prăbușire, iar fragmentele recuperate au fost analizate de anchetatori.
O a doua narațiune, susținută de europarlamentarul Luis Lazarus (SOS România), atribuie dronele Ucrainei. Probele ridicate de anchetatori au stabilit însă originea rusă a aparatelor, concluzie care a stat la baza convocării ambasadorului Federației Ruse la București.
O altă temă recurentă, promovată de deputata AUR Lidia Vadim-Tudor, susține că interceptarea dronelor ar echivala cu o intrare a României în război. În realitate, apărarea spațiului aerian propriu este o atribuție de bază a oricărui stat suveran, iar România acționează pe baza legislației adoptate în 2025 privind doborârea aparatelor fără pilot care pătrund ilegal în spațiul aerian național. Reacția oficială a Bucureștiului a fost, de altfel, diplomatică, nu militară: convocarea ambasadorului rus și declararea unui diplomat persona non grata.
A patra narațiune, lansată tot de BobbyD, susține că NATO ar controla efectiv decizia de a doborî dronele, în detrimentul suveranității românești. Deși Centrul Combinat de Operații Aeriene al Alianței, aflat în Spania, coordonează imaginea aeriană și poate transmite ordinul tactic de interceptare, decizia finală de deschidere a focului a aparținut, în toate cele trei cazuri, comandantului român aflat la sol.
