Întârzierea care lasă România expusă
România nu a reușit să ajungă la termenul din 2025 pentru securizarea Dunăriiîn fața dronelor, deși riscul la granița cu Ucraina a devenit evident după mai multe incidente pe teritoriul românesc. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat pentru Adevărul că problema nu ține doar de tehnică, ci și de modul în care autoritățile au gestionat programele de înzestrare ale Armatei Române.
În analiza sa, fostul militar arată că România a rămas fără soluții rapide tocmai într-un moment în care dronele rusești au început să cadă tot mai aproape de zone locuite. Un astfel de incident a avut loc vineri, 29 mai, la Galați, unde o dronă a căzut pe un bloc, fără să provoace victime, potrivit informațiilor disponibile.
Contracte semnate, livrări întârziate
Bălăceanu critică faptul că unele contracte importante au fost atribuite unor companii străine, în timp ce firmele românești din industria de apărare au fost ignorate. El susține că această abordare a dus la întârzieri care afectează direct capacitatea de apărare antiaeriană a României.
Un exemplu invocat este contractul din 2023 cu Rheinmetall, în valoare de 328 de milioane de euro, pentru modernizarea a patru sisteme antiaeriene pe tip Skynex. Potrivit generalului, primele două sisteme ar fi trebuit livrate după doi ani, adică în 2025, iar celelalte două în 2026. Până acum, spune el, livrarea nu s-a produs în ritmul anunțat.
Ce ar fi trebuit să aducă modernizarea?
Modernizarea sistemelor antiaeriene ar fi trebuit să crească eficiența armatei în fața țintelor de tip dronă. În lipsa acestor capabilități, România rămâne dependentă de mijloace care nu acoperă suficient noile amenințări de la frontieră.