Curtea Constituțională discută luni sesizarea depusă de AUR împotriva Legii biodiversității, actul normativ care aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026-2030. Legea reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară estimată la aproape 972 de milioane de euro. Ședința CCR începe la ora 11:00.
Ce prevede legea contestată
Strategia națională pentru conservarea biodiversității stabilește obiective precum restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate, utilizarea durabilă a resurselor naturale și consolidarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu.
Printre prevederi se numără și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în linie cu țintele europene de protejare a 30% din teritoriu și de protecție strictă a 10% din acesta.
Contestația AUR și disputa din Parlament
Sesizarea la CCR a venit din partea AUR, la scurt timp după adoptarea proiectului în Parlament. În Camera Deputaților, legea a trecut cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”, iar în Senat cu 79 de voturi favorabile și 27 împotrivă. Senatorii AUR au votat împotriva proiectului în ambele camere.
Disputa se leagă și de traseul legislativ al actului: proiectul fusese aprobat inițial de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior această formă și a mutat prevederile în Parlament, ca proiect de lege separat.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat în plen această schimbare de procedură și a acuzat Guvernul că a încălcat delimitarea atribuțiilor dintre Executiv și Parlament.
Miza de aproape 1 miliard de euro din PNRR
Strategia pentru conservarea biodiversității reprezintă jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul a estimat că nerespectarea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro, sumă calculată în raport cu obligațiile asumate față de Comisia Europeană.
În dezbaterile parlamentare, ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat că anumite amendamente introduse în Parlament ar putea pune în pericol îndeplinirea acestui jalon și, implicit, accesul la fondurile aferente din PNRR — un subiect pe care ministerul l-a mai adus în discuție și cu alte ocazii legate de stadiul proiectelor de mediu finanțate prin PNRR.
USR a criticat, la rândul său, amendamentele propuse de PSD, despre care a susținut că pot afecta îndeplinirea jalonului. România are termen până la 31 august pentru aprobarea legii, potrivit angajamentului asumat prin PNRR.
Ce urmează după decizia CCR
Dacă Curtea Constituțională respinge sesizarea AUR, legea poate merge mai departe către promulgare, în forma adoptată de Parlament.
În cazul în care judecătorii constată că anumite prevederi sunt neconstituționale, actul normativ se întoarce în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia Curții — un scenariu care ar putea complica încadrarea în termenul de 31 august stabilit prin PNRR.
Legea biodiversității nu este singura sesizare AUR aflată pe rolul CCR în această perioadă. Instituția a mai discutat recent și o contestație a partidului privind împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, bani destinați finanțării deficitului și datoriei publice.
