Un denunț penal pentru infracțiunea de trădare a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România. Documentul este semnat de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori”, care solicită procurorilor începerea cercetărilor pentru trădare și, în subsidiar, pentru comunicarea de informații false.
Autorii sesizării susțin că acuzațiile se bazează exclusiv pe informații publice și că acestea conturează, pe o perioadă de peste patru ani, un tipar constant de legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse, pe fondul războiului din Ucraina și al amenințărilor la adresa securității naționale a României.
Întâlnirea cu ambasadorul Rusiei, primul episod invocat
Primul episod menționat în denunț este întâlnirea din 30 martie 2022 dintre Diana Șoșoacă, împreună cu deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă, și ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin. Potrivit sesizării, la acea întâlnire a fost prezentată o propunere de mediere a conflictului din Ucraina, denumită „Pacea de la București”, fără mandat din partea autorităților române.
Denunțul mai arată că, potrivit relatărilor din presă din acea perioadă, discuțiile au vizat ideea de neutralitate a României față de invazia rusă și opoziția față de sprijinul militar acordat Ucrainei. Documentul menționează și că Șoșoacă ar fi fost apreciată public, la un moment dat, de gruparea de hackeri pro-rusă Killnet.
Participări repetate la evenimentele ambasadei ruse
Denunțul enumeră participarea repetată a europarlamentarei la evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la București între 2022 și 2026, printre care recepțiile din noiembrie 2022, februarie și mai 2023, iunie 2024, iunie 2025 și mai 2026. Autorii sesizării susțin că presa a relatat, în martie 2023, că una dintre aceste vizite ar fi avut ca temă celebrarea rezultatelor operațiunii militare din Ucraina.
La recepția din 9 mai 2026, Diana Șoșoacă a confirmat public că a discutat cu ambasadorul rus Vladimir Lipaev și cu ambasadorul nord-coreean, calificând acele întâlniri drept acte de demnitate națională.
Proiectul privind teritorii din Ucraina și referendumul pentru ieșirea din NATO
Denunțul invocă și un proiect legislativ depus de Șoșoacă în martie 2023, prin care propunea denunțarea tratatului de bună vecinătate dintre România și Ucraina și „anexarea” de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea ucraineană — Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor. Autorii sesizării susțin că inițiativa relua o teză formulată anterior de fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Ca reacție la acest demers, Ministerul de Externe al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale ucrainene.
Documentul mai menționează o cerere depusă de Șoșoacă la Senat, în iunie 2024, pentru organizarea unui referendum privind ieșirea României din NATO, precum și declarații publice în care aceasta a numit Alianța Nord-Atlantică drept o forță agresivă și periculoasă.
Forumul de la Sankt Petersburg și discursul adresat lui Putin
Sesizarea amintește și respingerea, de către Curtea Constituțională, a candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențialele din 2024, precum și menținerea interdicției pentru scrutinul din 2025. Sunt enumerate, de asemenea, scrisoarea adresată președintelui rus Vladimir Putin în martie 2025 și interviurile acordate publicațiilor Izvestia și Russia Today.
Cel mai recent episod invocat este participarea Dianei Șoșoacă, la începutul lunii iunie 2026, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg — eveniment la care, potrivit Ministerului de Externe român, niciun alt stat european nu a fost prezent. În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct lui Vladimir Putin, afirmând că românii nu îl urăsc și că nu doresc să susțină Ucraina „nici cu bani, nici cu arme”, exprimându-și, potrivit denunțului, admirația față de Federația Rusă și contestând legitimitatea președintelui României în funcție.
Semnatarii denunțului cer Parchetului General deschiderea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de trădare, prevăzută de articolul 394 din Codul penal, și, în subsidiar, pentru comunicarea de informații false. Aceștia precizează că documentul se bazează exclusiv pe informații publice și că stabilirea existenței infracțiunilor rămâne exclusiv în competența organelor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție.
