După ce Rusia a oprit fluxul de finanțare, scena extremistă din România s-a prăbușit într-un haos fără precedent. Retragerea bruscă a lui Călin Georgescu, candidatul surpriză care a obținut peste două milioane de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale—anulat ulterior de Curtea Constituțională—ridică numeroase semne de întrebare. Într-un moment crucial, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), printr-un comunicat transmis de agenția de presă TASS, a încercat să impună o narațiune privind „intervenția Uniunii Europene” în procesul electoral românesc.
Retragerea lui Georgescu a fost rapid urmată de o serie de evenimente care sugerează o dezorganizare totală în rândurile mișcării extremiste din România. Ministerul de Externe a declarat persona non grata doi diplomați ruși, implicați în operațiuni de spionaj și în susținerea campaniei lui Georgescu. În același timp, rețelele de propagandă pro-rusă și-au redus vizibil activitatea, semn că finanțarea Kremlinului a fost stopată.
Scena politică extremistă s-a fragmentat și mai mult, cu dispute interne între liderii AUR și POT. George Simion și Anamaria Gavrilă și-au anunțat candidaturile la președinție, dar fără o strategie clară, iar fostul consilier al lui Georgescu, Anton Pisaroglu, a intrat și el în cursă doar pentru a se retrage în ultimul moment. Aceste mișcări haotice indică pierderea direcției și a coordonării centrale care, până de curând, alimenta această mișcare politică.
În spatele acestui colaps se pot afla mai multe motive: Rusia și-a atins obiectivele în România și își redirecționează resursele, schimbările geopolitice determinate de administrația Trump, presiunea serviciilor secrete occidentale sau pur și simplu costurile ridicate ale unei operațiuni care a eșuat în atingerea unui rezultat decisiv. Cert este că, fără susținerea Moscovei, extremiștii din România sunt în derivă, iar influența lor politică se erodează rapid.
