Un proiect de lege semnat de 14 parlamentari PSD ar închide principala cale prin care urmașii foștilor cetățeni români din afara granițelor devin, la rândul lor, cetățeni. Inițiativa a fost înregistrată la Senat pe 15 septembrie 2026 sub numărul B509/2026, iar pe 26 octombrie a primit numărul L607/2026. Cei mai afectați sunt cetățenii Republicii Moldova, dar și românii din teritoriile istorice aflate astăzi în Ucraina.
Inițiatorii vorbesc despre fraude și despre prea multe dosare. Soluția aleasă lovește însă în oameni care nu au nicio legătură cu acestea.
Ce schimbă, concret, proiectul
Proiectul modifică articolele 10 și 11 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române. În forma actuală, procedura de redobândire este deschisă nu doar foștilor cetățeni, ci și descendenților lor, până la gradul al treilea. Propunerea PSD elimină această posibilitate și introduce, în plus, condiția dovedirii cunoașterii limbii române.
Diferența e decisivă pentru Basarabia. Cei care au avut efectiv cetățenia română înainte de anexarea din 1940 sunt astăzi foarte puțini. Marea majoritate a solicitanților își întemeiază cererea pe un părinte, un bunic sau un străbunic.
Proiectul nu interzice copilului minor să primească cetățenia odată cu părintele care o redobândește. Dispare însă dreptul propriu al descendentului de a o cere, inclusiv atunci când este major sau când părintele nu mai trăiește.
Argumentele inițiatorilor
Deputatul PSD Eugen Bejinariu, unul dintre semnatari, a explicat pentru presa de la Chișinău că redobândirea ar trebui să rămână rezervată celor care au avut cetățenia română. Expunerea de motive susține că extinderea la descendenți a dus la o creștere puternică a cererilor depuse de persoane fără o legătură reală cu România.
Inițiatorii mai invocă eficientizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) și anchetele privind folosirea unor documente falsificate. Potrivit acestora, mai puține dosare înseamnă mai puține acte de stare civilă de verificat, de-a lungul mai multor generații.
Fraudă reală, remediu greșit
Problemele invocate există. Doar că niciuna nu se rezolvă prin tăierea dreptului.
Dacă dosarele se adună, cauza ține de administrație. Potrivit unui răspuns oficial al ANC către deputatul AUR Valeriu Munteanu, peste 110.000 de dosare de redobândire așteaptă soluționarea. Durata medie de rezolvare este de aproape patru ani, iar doar 25 de angajați analizează direct cererile. Un sistem subdimensionat produce cozi, indiferent cine stă la ele.
Dacă există falsuri, ele sunt treaba procurorilor și a verificării riguroase. Un grup de 81 de foști deputați ai Primului Parlament de la Chișinău a cerut retragerea proiectului, cu o formulă scurtă: „Dacă problema este frauda - combateți frauda”.
Argumentul „legăturii reale” este la fel de fragil. Basarabenii nu au ales să iasă din statul român în 1940. Legea cetățeniei a pornit tocmai de la ideea că urmașii lor nu trebuie să plătească pentru o anexare.
