Politică

AUR cere comisie de anchetă pentru migrația ilegală

AUR a depus un proiect de hotărâre pentru o comisie parlamentară de anchetă privind migrația ilegală, infracțiunile comise de străini și exploatarea muncitorilor din afara UE.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Palatul Parlamentului din București, văzut ziua, de pe o alee cu copaci, sub un cer senin
Palatul Parlamentului din București, văzut ziua, de pe o alee cu copaci, sub un cer senin

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat un proiect de hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind migrația ilegală, infracțiunile comise de cetățeni străini și exploatarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene. Inițiativa a fost anunțată luni, 26 octombrie, printr-un comunicat al partidului și cere verificarea modului în care autoritățile gestionează aceste domenii.

Ce prevede proiectul AUR

Potrivit Digi24 și comunicatului AUR, comisia ar urma să analizeze activitatea instituțiilor responsabile, să identifice eventualele deficiențe ale controalelor și să propună măsuri legislative și administrative. Partidul cere în mod expres evaluarea activității Inspectoratului General pentru Imigrări și a Poliției de Frontieră, precum și a controalelor privind angajatorii și intermediarii care recrutează lucrători din afara UE.

Comisia ar fi alcătuită din 15 deputați, desemnați proporțional de grupurile parlamentare. Ea ar putea solicita documente, informații și rapoarte de la instituțiile competente și ar putea audia reprezentanți ai autorităților, precum și alte persoane relevante pentru anchetă.

Raportul final ar trebui prezentat în 60 de zile de la înființarea comisiei, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 30 de zile. Documentul ar urma să cuprindă concluziile anchetei, eventualele responsabilități identificate și propuneri de modificări legislative sau administrative. Comisia ar examina și datele oficiale privind migrația ilegală, infracționalitatea și măsurile de returnare a cetățenilor străini care nu mai au drept de ședere în România.

Argumentele din expunerea de motive

Inițiatorii invocă creșterea numărului de lucrători străini intrați în România între 2022 și 2026, precum și mai multe cazuri de ședere ilegală, trecere frauduloasă a frontierei, trafic de migranți și exploatare prin muncă.

În documentul proiectului sunt menționate două cifre. În 2024 au fost depistați 2.389 de cetățeni străini care încercau să părăsească ilegal România, iar în primele șapte luni din 2025 aproximativ 400 de persoane au fost identificate în tentative de trecere ilegală a frontierei româno-maghiare. Cifrele aparțin inițiatorilor, iar Semnal nu le-a confirmat independent din date oficiale.

Expunerea de motive face referire și la migranți ascunși în autocamioane, la situații de ședere ilegală, la infracțiuni violente și la anchete privind exploatarea lucrătorilor străini. Printre faptele semnalate se numără presupuse cazuri de muncă forțată, reținere a documentelor, agresiuni fizice și lipsire ilegală de libertate.

În comunicat, AUR susține că inițiativa urmărește controale mai eficiente, transparență instituțională și combaterea migrației ilegale, a traficului de persoane și a exploatării prin muncă. Partidul afirmă că încălcările legii trebuie sancționate indiferent de cetățenia persoanelor implicate.

Contextul: lucrătorii din afara UE în România

Guvernul a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, față de 100.000 în 2025, potrivit Agerpres. Decizia a venit după ce patronatele ceruseră 150.000 de permise, iar Ministerul Muncii propusese 75.000, relatează Profit.ro. Angajatorii invocă deficitul de personal din domenii precum construcțiile, HoReCa, transporturile, agricultura și serviciile.

Economica.net, pe baza datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, scria în februarie că peste 140.000 de cetățeni din afara UE aveau la finalul lui 2025 permis de ședere în scop de muncă, număr aproape dublu față de finalul lui 2023. Semnal relata, la rândul său, în septembrie 2025, că autoritățile emiseseră aproape 72.000 de avize de muncă pentru străini până la acea dată.

Potrivit aceleiași analize, aproape jumătate dintre acești lucrători provin din Nepal și Sri Lanka, iar mulți lucrează ca muncitori necalificați. Puterea.ro scria, la rândul său, că în 2025 Inspectoratul General pentru Imigrări a înregistrat peste 230.000 de cereri de permise de muncă, adică mai mult decât dublul plafonului de 100.000 stabilit pentru acel an.

Disputa privind numărul de lucrători străini a opus, în ultimul an, patronatele și sindicatele. Primele spun că nevoia de personal nu poate fi acoperită din resursele locale de muncă. Sindicatele se tem pentru locurile de muncă ale românilor, iar Blocul Național Sindical a susținut că politicile din domeniu oscilează imprevizibil. Guvernul a căutat un echilibru între cele două poziții, au relatat publicațiile citate.

Traficul de migranți face, de asemenea, obiectul unor anchete penale. La sfârșitul lui 2024, au avut loc zeci de percheziții la persoane investigate pentru trafic de migranți, iar în septembrie 2024 procurorii au desfășurat operațiunea TRAFFIC JAM, cu 38 de percheziții domiciliare vizând un grup specializat în trafic de migranți.

Ce urmează

Proiectul de hotărâre a fost inițiat de AUR, iar sursele consultate nu indică un calendar pentru dezbaterea sau votul lui în Parlament. Potrivit proiectului, membrii comisiei ar urma să fie desemnați proporțional cu reprezentarea grupurilor parlamentare, nu doar de inițiatori.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.