Reacția Găgăuziei după proiectul adoptat tacit la București
Găgăuzia susține că are dreptul la autodeterminare în cazul unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România, după ce Camera Deputaților de la București a adoptat tacit un proiect de lege privind acest subiect. Poziția a fost exprimată de Mihail Vlah, consilier al bașcanului regiunii autonome, într-o reacție preluată de agenția TASS și relatată de Rador Radio România.
Potrivit informațiilor citate, proiectul legislativ a fost inițiat de parlamentari ai formațiunii SOS România și a trecut tacit de Camera Deputaților, întrucât nu a fost dezbătut și supus votului în termenul legal. Documentul a fost trimis ulterior Senatului, pentru examinare.
Mesajul transmis de consilierul bașcanului
Mihail Vlah a afirmat, pe canalul său de Telegram, că inițiativa legislativă reprezintă „un semnal alarmant” pentru Republica Moldova. El a susținut că orice discuție despre identitatea, statalitatea, suveranitatea și statutul juridic internațional al țării nu poate fi purtată în afara cadrului constituțional de la Chișinău.
În același mesaj, Vlah a spus că Republica Moldova este un stat suveran și independent și că numai populația sa ar avea dreptul să decidă asupra viitorului țării, în conformitate cu Constituția. El a adăugat că „pământul strămoșilor” aparține, în opinia sa, locuitorilor regiunii.
Argumentul privind statutul autonomiei
Reprezentantul Găgăuziei a susținut că populația găgăuză pledează pentru menținerea păcii, stabilității, neutralității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. În același timp, el a invocat prevederi constituționale potrivit cărora autonomia ar avea dreptul la autodeterminare externă în cazul dizolvării statului moldovean.
Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni politice interne din Republica Moldova, în contextul în care Vlah a legat situația de dosarele care o vizează pe Evghenia Guțul și de amânarea alegerilor parlamentare din Găgăuzia. Aceste afirmații nu au fost însoțite, în textul citat, de o poziție oficială a autorităților de la Chișinău sau de la București.
Ce prevede proiectul ajuns în Senat
Conform informațiilor disponibile, proiectul de lege privind unirea cu Republica Moldova a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, deși ar fi avut avize negative din partea mai multor instituții ale statului român. Procedura tacită apare atunci când o inițiativă nu este dezbătută și votată în termenul prevăzut de regulament.
În acest moment, documentul urmează să fie analizat de Senat, care este camera decizională în acest caz. Până la o eventuală dezbatere și vot final, proiectul rămâne o inițiativă parlamentară aflată în circuitul legislativ.
Un subiect cu miză politică regională
Discuția despre unirea Republicii Moldova cu România are, în mod tradițional, o încărcătură politică și simbolică puternică în spațiul public de pe ambele maluri ale Prutului. În acest caz, reacția Găgăuziei adaugă o nouă dimensiune dezbaterii, prin invocarea explicită a dreptului la autodeterminare.
Rămâne de văzut cum va evolua proiectul în Parlamentul României și dacă va genera reacții oficiale suplimentare din partea autorităților de la Chișinău. Până atunci, subiectul rămâne unul sensibil, cu potențial de a alimenta noi tensiuni în regiune.
