Perspective

Computerul dronei Geran-4: peste 75% componente americane

Inginerii militari ucraineni au dezmembrat calculatorul de bord al unei drone Geran-4: 80 din 105 componente identificate provin de la companii americane. Analiza arată cât de poroase rămân controalele la export.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Componente recuperate dintr-o dronă rusească de tip Shahed/Geran, fotografiate pentru documentare tehnică
Componente recuperate dintr-o dronă rusească de tip Shahed/Geran, fotografiate pentru documentare tehnică

Peste trei sferturi din electronica identificată în calculatorul de bord al dronei Geran-4, drona rusească cu motor cu reacție folosită împotriva Ucrainei, provine de la companii americane. Concluzia aparține unui inginer din Regimentul 1230 inginero-tehnic „Atena” al Forțelor de Sprijin ucrainene, care a analizat un controler de zbor recuperat din resturile unei drone, iar rezultatele au fost publicate pe 15 octombrie de publicația ucraineană Militarnyi.

Cifra nu e o surpriză pentru cei care urmăresc de ani de zile epavele dronelor rusești. Noutatea este că o vedem confirmată pe una dintre cele mai noi arme din arsenalul Moscovei, produsă în 2026, la patru ani după impunerea celor mai dure restricții de export din ultimele decenii.

Ce au găsit inginerii ucraineni

Calculatorul a fost descoperit printre resturile unei drone căzute în regiunea Poltava, în 2026. Locul exact și circumstanțele recuperării nu au fost făcute publice, din motive de securitate. Etichetele de pe aparat indică faptul că drona avea sistemul de navigație optoelectronică „Susanin”, care compară imaginile unei camere cu cadre de referință din memorie și corectează traiectoria. Un modem de tip mesh găsit în resturi sugerează că era vorba de varianta cu ghidaj optic a dronei.

Unitatea electronică, montată într-o carcasă de aluminiu de circa 17,5 pe 10,4 centimetri, este construită modular: mai multe plăci montate vertical, dintre care una pentru navigația prin satelit, una pentru controlul motorului cu reacție, una pentru comutarea circuitelor și o placă de bază care le leagă. Șapte dintre plăci folosesc același procesor de 32 de biți, TMS320F28335, produs de Texas Instruments. Potrivit cercetătorului, soluțiile repetate reduc numărul de piese necesare și simplifică producția și întreținerea.

Cifrele: 80 de componente din 105

Inginerul a reușit să identifice 105 componente electronice. Dintre ele, 80 provin de la companii americane, adică aproximativ 76%. China apare cu 11 componente, Germania cu două, iar Japonia, Taiwanul și Țările de Jos cu câte una. Producătorul a nouă componente nu a putut fi stabilit. Țara a fost atribuită după sediul companiei-mamă.

Grupul Texas Instruments, împreună cu National Semiconductor, pe care l-a cumpărat în 2011, acoperă singur 61 de componente, adică 58% din listă. Pe lângă procesoare, apar circuite pentru comunicarea între module, regulatoare de tensiune și surse de referință. Pe listă mai figurează nume precum Onsemi, Analog Devices, Microchip, Qorvo sau Monolithic Power Systems. Un detaliu notabil: în tot calculatorul nu a fost găsită nicio componentă electronică fabricată în Rusia.

Plăcile poartă însă numere de serie cu prefixul „AL”, asociat cu Alabuga, zona industrială din Tatarstan unde Rusia produce drone de tip Geran. Două plăci au datele 23 iunie și 12 august 2026, iar conectorii externi, produși de Amphenol Aerospace, au coduri care corespund lunilor ianuarie și februarie 2026. Datele indică momentul asamblării, nu neapărat pe cel al cumpărării cipurilor, care ar fi putut fi stocate anterior.

Marcaje șterse și lanțuri de intermediari

Pe mai multe procesoare, inscripțiile au fost răzuite. În unele cazuri, ștergerea a fost incompletă și modelul a putut fi citit. Alte componente cu marcaje șterse au rămas neidentificate. Cercetătorul pune practica pe seama încercării de a ascunde originea electronicii, în contextul sancțiunilor.

Aici se află miezul problemei. Majoritatea pieselor din listă nu sunt tehnologie militară, ci componente comerciale de uz general, produse în volume uriașe pentru industrie, automobile sau electrocasnice. Ele circulă prin distribuitori și revânzători din mai multe țări, iar o comandă mică, plasată printr-o firmă-paravan, se pierde ușor în acest trafic. O anchetă Bloomberg din 2025, citată de Kyiv Post, arăta că sancțiunile și controalele la export nu au împiedicat cipurile americane să ajungă în industria de apărare rusă prin intermediari.

Nici tiparul nu e nou. Un raport din 2023 al Kyiv School of Economics și al Grupului internațional de lucru pentru sancțiunile împotriva Rusiei identifica 174 de componente străine în dronele militare rusești, potrivit Euronews. Iar problema componentelor greu de controlat nu ține doar de Rusia: și dronele navale britanice care trimiteau semnale în China au arătat cât de opace pot fi lanțurile de aprovizionare din electronica militară.

Calculul care pune presiune pe producători

Militarnyi face și o extrapolare. Conform estimărilor serviciului ucrainean de informații militare, Rusia ar produce în jur de 3.000 de drone Geran-4 și Geran-5 pe lună. Dacă fiecare are un controler similar, ar fi nevoie lunar de circa 183.000 de componente doar de la Texas Instruments și National Semiconductor, adică peste două milioane pe an. La prețurile de vânzare ale distribuitorilor, cercetătorii estimează valoarea acestor piese la aproximativ 1,4 milioane de euro pe lună.

Calculul trebuie citit cu prudență. Nu se știe dacă toate dronele folosesc același controler, iar prețurile reale de achiziție și adaosul intermediarilor sunt necunoscute. Cifra arată însă ordinul de mărime al unui flux care, dacă e real, greu poate trece neobservat.

Procesele din Texas și poziția companiilor

Discuția s-a mutat deja în instanță. În decembrie 2025, cetățeni ucraineni au depus în Texas cinci procese împotriva unor producători americani de cipuri, între care Texas Instruments, Intel și AMD, acuzându-i că nu au împiedicat ajungerea componentelor în dronele și rachetele folosite împotriva civililor. Reclamanții nu susțin că firmele ar fi furnizat intenționat programele de armament, ci că nu au prevenit un risc previzibil. Fondul acuzațiilor nu a fost încă judecat.

Companiile au declarat anterior că respectă sancțiunile americane, că și-au oprit activitatea în Rusia după invazia din 2022 și că au sisteme stricte de conformitate. Texas Instruments a transmis că operează strict conform legilor de export și sancțiunilor și că le cere același lucru furnizorilor, clienților și distribuitorilor, potrivit Euronews.

Pentru România, subiectul nu e abstract. Drone din aceeași familie au ajuns pe teritoriul românesc: drona de la Galați a fost identificată ca Geran-2 rusească, iar în 2025 o dronă Shahed cu explozibil a fost urmărită de avioane românești și germane. Întrebarea pe care o ridică analiza ucraineană depășește o singură companie: cât de eficient poate fi un regim de sancțiuni care controlează vânzarea directă, dar nu și drumul unui cip prin a treia sau a patra mână.

Sursa principală: Militarnyi, analiza Regimentului 1230 „Atena” al Forțelor Armate ale Ucrainei. Context suplimentar: Kyiv Post, Euronews.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.