Camerele montate pe ambarcațiunile fără echipaj K3 Scout, folosite din martie de infanteria marină britanică, conțineau componente fabricate în China care transmiteau semnale către o adresă IP din această țară, scrie cotidianul britanic The Telegraph. Ministerul britanic al Apărării a decis, după descoperire, să elimine complet conectivitatea la internet a camerelor.
Publicația britanică precizează că era vorba despre așa-numitele semnale de tip „heartbeat” — mesaje periodice prin care un echipament confirmă că este pornit și funcționează normal. Ministerul Apărării susține că nu există dovezi că vreo informație sensibilă sau vreun sistem ar fi ajuns în afara canalelor proprii.
Cum a apărut problema
Ambarcațiunile au fost livrate de Kraken Technology Group, companie britanică pe care Semnal a prezentat-o recent, după premiera lansării unei drone navale cu parașuta dintr-un avion A400M. Potrivit The Telegraph, producătorul cumpărase camerele de la un furnizor terț, care oferise garanții privind securitatea lor.
Problema ar fi fost identificată în cursul unei evaluări de rutină a vulnerabilităților cibernetice. Sursele citate de publicație spun că vehiculele au fost folosite în apropierea sediului forțelor speciale navale britanice de la Poole, în Dorset, ceea ce a alimentat temerea că personal cu acces la informații clasificate ar fi putut fi expus. Aceleași surse afirmă că unele camere rămâneau active chiar și când ambarcațiunile erau oprite.
Ce spun ministerul și producătorul
Într-o reacție transmisă publicației, Ministerul Apărării a declarat că tratează cu maximă seriozitate securitatea echipamentelor, a rețelelor și a datelor sale. Instituția afirmă că o evaluare de rutină a semnalat o problemă la un subsistem al unei ambarcațiuni Kraken folosite de Marina Regală, iar ancheta ulterioară nu a găsit dovezi că date sau sisteme ale ministerului ar fi fost accesate, compromise ori transmise în exterior.
Kraken Technology Group a confirmat, la rândul său, că un număr redus de componente ale unor camere provenite de la terți nu erau fabricate în Marea Britanie. Compania susține că, în urma unui audit realizat împreună cu Marina Regală, este convinsă că nicio informație sensibilă nu a părăsit canalele autorizate și că eventualele vulnerabilități au fost închise.
Camerele erau, potrivit companiei, conforme cu standardul american NDAA — o certificare care presupune absența componentelor provenite de la producători aflați pe listele de restricții ale Statelor Unite. Cazul arată limitele acestui tip de garanție: conformitatea se verifică la nivelul furnizorului, nu neapărat la nivelul fiecărei piese din interiorul unui subansamblu.
Un tipar care se repetă
Nu este primul episod de acest fel în Marea Britanie. În 2020, guvernul de la Londra a interzis participarea companiei chineze Huawei la rețeaua 5G, după avertismente venite de la oficiali americani privind riscurile de securitate. Ulterior, echipamente de supraveghere fabricate în China au fost scoase din clădiri guvernamentale considerate sensibile.
Contextul politic complică lucrurile. Guvernul laburist britanic a inițiat o apropiere diplomatică de Beijing, mizând pe acorduri comerciale, iar opoziția conservatoare a cerut, după dezvăluirea The Telegraph, un audit urgent al echipamentelor militare pentru identificarea componentelor de proveniență chineză. Ministra din opoziție responsabilă de securitate a argumentat că un stat care nu știe ce se află în propriile echipamente militare nu poate vorbi despre suveranitate tehnologică.
De ce contează pentru România
Miza depășește cazul britanic. România a anunțat, prin Forțele Navale, un program de circa 1,7 miliarde de lei pentru sisteme fără pilot — aeriene, de suprafață și submersibile — și lucrează la dezvoltarea unei capacități interne de producție de drone. În paralel, Ministerul Afacerilor Interne a demarat în iunie procedurile pentru achiziția de sisteme de detectare a dronelor marine, după incidentul din Portul Constanța.
Toate aceste programe presupun senzori, camere, module de comunicații și electronică de bord. Iar aici lanțul de aprovizionare global rămâne dominat de producători din Asia, indiferent de eticheta finală de pe produs. Un echipament asamblat în Europa poate conține subansambluri fabricate în altă parte, iar verificarea originii fiecărei piese este costisitoare și lentă.
Lecția operațională e mai simplă decât dezbaterea geopolitică: orice sistem autonom cumpărat astăzi vine cu un lanț de furnizori care trebuie auditat separat de platformă. Testele de vulnerabilitate periodice — cele care au dus, în cazul britanic, la descoperirea problemei — sunt partea vizibilă a acestui efort.
Ce nu s-a demonstrat
Deocamdată nu există o confirmare independentă a scenariului de spionaj. Informația provine dintr-o investigație a unei singure publicații, iar cele două părți implicate — ministerul și producătorul — susțin că nu au fost pierdute date. Semnalele de tip „heartbeat” nu conțin, prin definiție, conținut operațional; ele arată însă că un echipament aflat într-o zonă militară comunica, neanunțat, cu un server din afara țării.
Diferența dintre aceste două lucruri — o breșă potențială și o breșă dovedită — va fi, probabil, subiectul următoarelor săptămâni la Londra.
Sursa principală: The Telegraph. Reacțiile Ministerului Apărării și ale Kraken Technology Group, citate de aceeași publicație.
