Opinie · Alin Radu
Ceea ce face acum Péter Magyar la Budapesta - o ruptură frontală cu vechiul sistem - este exact ce ar fi putut face și Nicușor Dan în România, la preluarea mandatului. Avea momentul, avea legitimitatea unui vot care cerea schimbare, avea în față o clasă politică discreditată. A ales altceva: combinarea cu PSD.
Da, diferența ține și de instituții - Magyar are o supermajoritate constituțională, un președinte român nu. Dar ține, înainte de toate, de alegere. Unul a pariat pe demolarea sistemului. Celălalt, pe împăcarea cu el. Iată ce se întâmplă acolo unde s-a ales prima variantă.
Premierul ungar Péter Magyar a lansat luni, într-un discurs susținut în Parlament, un plan amplu de reforme botezat „Operațiunea Foc Purificator" (în original, Operation Cleansing Fire), menit să scoată statul din ceea ce noul guvern descrie drept „captivitatea" instaurată în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Pachetul de măsuri prevede o nouă Constituție, înființarea unui birou anticorupție de la zero, epurarea instituțiilor capturate în era Orbán și înlăturarea președintelui Tamás Sulyok. Magyar a promis că noua agenție anticorupție va fi încadrată cu „cei mai buni polițiști, cei mai buni anchetatori și cei mai buni experți", invocând estimări potrivit cărora corupția a costat Ungaria între 8 și 10% din PIB în ultimii ani.
Parlamentul a adoptat deja, la mijlocul lunii iunie, un amendament constituțional care limitează mandatul de prim-ministru la opt ani - măsură care îi blochează lui Orbán o eventuală revenire la putere. O revizuire constituțională mai amplă, cu dezbateri publice, urmează să înceapă în septembrie și să fie supusă unui referendum.
Reformele fac parte dintr-o cursă contra cronometru: prin îndeplinirea condiționalităților europene, guvernul Tisza vrea să deblocheze fonduri UE de 16,4 miliarde de euro, înghețate în timpul mandatului Orbán din cauza problemelor legate de statul de drept.
Șase inculpați în scandalul Fondului Cultural Național
Marți, autoritatea fiscală ungară (NAV) a anunțat că a pus sub acuzare șase persoane în ancheta privind utilizarea abuzivă a unor fonduri de peste 17 miliarde de forinți (aproximativ 44 de milioane de euro) distribuite prin Fondul Cultural Național (NKA). Potrivit autorităților, cei vizați ar fi lucrat anterior pentru organismul care gestiona fondul și pentru fostul minister al Culturii, unii fiind încă angajați în actualul minister.
Cazul este cunoscut în presa de la Budapesta drept „scandalul Hankó", după numele fostului ministru al Culturii, Balázs Hankó, acuzat că a alocat banii fără evaluarea prealabilă a comisiilor de specialitate, mai multe granturi ajungând la artiști apropiați de fostul partid de guvernământ. Opoziția Fidesz a respins anchetele, acuzând partidul Tisza că folosește aparatul de stat pentru a-și elimina adversarii politici.
Separat, la începutul lunii iunie, un tribunal din Budapesta dispusese deja arestarea preventivă pentru 30 de zile a mai multor primari de sector și politicieni - din actuala opoziție și din fostele partide de stânga deopotrivă - într-un alt dosar de mită, legat de contracte de întreținere a spațiilor verzi din mai multe sectoare ale capitalei, cu prejudicii estimate la circa 2 miliarde de forinți. Cele două dosare, deși distincte, ilustrează amploarea valului de anchete declanșat după schimbarea de guvern din aprilie.
