Aproximativ 66.000 de tone de petrol rusesc ar fi fost introduse în România prin Portul Constanța, cu documente false, într-o schemă de contrabandă și fraudă fiscală cu un prejudiciu estimat la aproape 80 de milioane de lei, potrivit unor surse citate de Digi24. Informația apare în contextul celor 46 de percheziții făcute joi, 12 noiembrie, de procurorii DIICOT în București și în mai multe județe, într-un dosar care îi vizează, potrivit surselor, și angajați ai companiei de stat Oil Terminal, ai Vămii Constanța și ai structurilor antifraudă.
Cifrele despre petrolul rusesc provin din surse ale publicației, nu din comunicatul DIICOT redat de Agerpres, care vorbește despre un dosar de evaziune fiscală cu motorină. Până la o confirmare oficială, ele trebuie tratate ca informații neconfirmate, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ce spune DIICOT despre dosar
Procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat percheziții în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu, unele fapte în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, potrivit comunicatului DIICOT redat de Agerpres.
Anchetatorii susțin că, în 2023, patru persoane au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat ulterior și alți membri, pentru a obține beneficii materiale prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente comerțului cu produse petroliere. Activitatea ar fi fost coordonată de un suspect care controla mai multe societăți prin intermediul unor persoane desemnate formal în funcții de administrare.
Cum ar fi funcționat schema, potrivit procurorilor
Potrivit DIICOT, între firma care asigura aprovizionarea cu motorină și cea care o vindea către beneficiarii finali a fost interpusă, artificial, o altă societate, aflată în insolvență, care ar fi emis facturi pentru operațiuni nereale. Facturile ar fi fost folosite pentru deducerea nelegală a TVA. În perioada decembrie 2023 - august 2025 au fost înregistrate peste 340 de facturi, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, iar prejudiciul estimat pentru această componentă este de circa 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.
Alte componente ale dosarului privesc diminuarea accizelor și a TVA în alte operațiuni cu carburanți, cu un prejudiciu de peste 4,5 milioane de lei, precum și 26 de ordine de plată emise în numele altei societăți pentru a crea aparența achitării accizelor, cu un prejudiciu de 2,2 milioane de lei. Procurorii mai spun că, prin șapte firme și 12 contracte de credit din programele IMM Invest și IMM Invest Plus, au fost obținute fonduri de peste 41 de milioane de lei pe baza unor documente inexacte sau incomplete. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai instituției de credit.
În dosar este vizată și denaturarea unei proceduri pentru cesiunea unor creanțe bugetare de peste 5,2 milioane de lei, iar o parte dintre faptele de abuz în serviciu privesc procesarea unor declarații vamale și eliberarea produselor petroliere. Potrivit DIICOT, prin acestea ar fi fost amânată nelegal încasarea unor accize și TVA de aproximativ 238,6 milioane de lei, iar prejudiciul din dobânzi și penalități depășește 25 de milioane de lei.
Ce spun sursele Digi24 despre petrolul rusesc
Potrivit anchetatorilor citați de Digi24, gruparea ar fi fost constituită în 2023 și ar fi pus la punct un mecanism pentru introducerea petrolului rusesc în România și evitarea taxelor aferente comerțului cu benzină și motorină. În presupusa schemă ar fi fost implicate două firme din Malta și Elveția, folosite pentru facturi fictive și alte operațiuni comerciale.
Printre persoanele audiate la DIICOT s-ar număra un fost director comercial al Oil Terminal, suspectat, potrivit surselor Digi24, că ar face parte din grupare. Acesta ar fi demisionat cu o zi înaintea perchezițiilor. Compania a confirmat încetarea activității sale, fără să precizeze că a fost vorba de o demisie. Digi24 mai scrie că ar fi vizată și o fostă directoare a Vămii Constanța, alături de angajați ai structurilor antifraudă. Agerpres, citând surse judiciare, menționează și șeful Biroului Vamal Constanța, un șef al inspecției fiscale din cadrul ANAF Bacău, directori ai Oil Terminal și angajați ai CEC Bank București.
Oil Terminal: documente puse la dispoziție, fără percheziții la sediu
Oil Terminal a transmis, potrivit Digi24, că a pus la dispoziția anchetatorilor documente din 2025 și că nu au avut loc percheziții la sediul societății, care nu are calitate procesuală în dosar. Alte publicații relatează însă descinderi la sediul companiei și la Biroul Vamal de Frontieră Constanța, ceea ce înseamnă că informațiile diferă între surse.
Reacția Guvernului
Întrebat la briefingul de după ședința de Guvern dacă instituțiile statului au făcut controale în perioada vizată de anchetă, purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru a spus că nu poate comenta o procedură judiciară în curs. El a precizat că actualul Guvern și-a preluat atribuțiile în urmă cu trei săptămâni și că vor fi cerute informații Ministerului Finanțelor și ANAF despre activitatea anterioară a instituțiilor de control. Executivul va transmite, a spus Cărbunaru, dacă au existat controale în perioada respectivă, cu ce rezultate s-au încheiat și ce sancțiuni au fost aplicate.
Ce nu se știe încă
DIICOT nu a anunțat, în comunicatul redat de Agerpres, numele suspecților și nu a făcut referire la petrol rusesc. Nu se știe dacă persoanele vizate au fost reținute sau puse sub învinuire, iar prejudiciul total diferă în funcție de sursă, după cum se calculează componentele. Semnal a relatat și în trecut despre anchete similare: în noiembrie 2025, percheziții DIICOT în nouă județe într-un dosar de contrabandă cu produse petroliere, iar în februarie 2025, despre afaceriștii din Portul Constanța care comunicau prin bilețele pentru a evita interceptările.
