O femeie de 47 de ani și un tânăr de 19 ani, ambii din județul Dâmbovița, au fost duși la audieri de polițiștii din Buzău, fiind cercetați pentru înșelăciune. Potrivit IPJ Buzău, cei doi s-ar fi dat drept actori străini în mediul online și ar fi convins o femeie de 56 de ani, din Buzău, să le transfere 450.000 de lei, bani pe care victima îi credea investiți în produse financiare cu randamente garantate.
Percheziții sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău
Marți, polițiștii Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului Buzău au făcut două percheziții la imobilele persoanelor cercetate, în județul Dâmbovița. Acțiunea s-a desfășurat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, în baza unor autorizații emise de instanță, relatează Digi24, citând IPJ Buzău. Nu este singurul dosar de acest fel instrumentat recent de polițiștii buzoieni: în 2024, nouă percheziții au vizat o rețea specializată în înșelăciune și fals în același județ.
În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat înscrisuri, dispozitive electronice, medii de stocare și alte mijloace de probă. Cei doi suspecți au fost aduși ulterior la sediul poliției, în baza mandatelor de aducere, pentru audieri, iar cercetările continuă pentru a stabili întreaga activitate infracțională a celor doi.
Cum ar fi acționat cei doi, potrivit anchetatorilor
Potrivit IPJ Buzău, în perioada 2023-2024, femeia de 47 de ani și tânărul de 19 ani ar fi abordat-o pe victimă în mediul online, prezentându-se drept actori străini. Ulterior, i-ar fi câștigat încrederea și ar fi determinat-o să trimită, în mai multe tranșe, bani într-un cont bancar controlat de ei.
Suma ar fi fost prezentată victimei drept o investiție în active producătoare de dobânzi, care i-ar fi adus, în timp, câștiguri importante. Suma ar fi fost cerută sub pretextul unei investiții care i-ar fi garantat câștiguri, iar prejudiciul reclamat de femeia din Buzău se ridică la 450.000 de lei.
O metodă tot mai des întâlnită în România
Cazul din Buzău se încadrează într-un tipar pe care Poliția Română l-a semnalat în repetate rânduri sub numele de „celebrity impersonating scam”. Escrocii folosesc imaginea și identitatea unor persoane publice sau celebrități, românești ori internaționale, pentru a câștiga încrederea victimelor și a le convinge să „investească” în scheme financiare inexistente.
De regulă, contactul se face prin rețele de socializare, aplicații de mesagerie sau anunțuri online, iar discuția alunecă treptat spre o relație de prietenie sau afecțiune, menită să reducă vigilența victimei. Odată câștigată încrederea, sumele cerute cresc progresiv, sub pretextul unor noi oportunități de câștig sau al unor taxe și comisioane care trebuie achitate înainte de retragerea „profitului”. Fraudele investiționale de acest tip sunt în creștere, iar escrocii cer frecvent victimelor fonduri suplimentare, sub formă de „taxe” sau „comisioane”, înainte de a le permite să retragă presupusul profit.
