Oseminte găsite la Sighet, în căutarea lui Iuliu Maniu
Arheologii conduși de Gheorghe Petrov au reluat pe 15 octombrie căutarea osemintelor lui Iuliu Maniu la Sighetu Marmației și au descoperit rămășițe umane, a căror identitate urmează să fie stabilită prin analize.
Arheologi, preoți și reprezentanți ai autorităților lângă un mormânt deschis din cimitirul din Sighetu Marmației, în octombrie 2026
O echipă de arheologi coordonată de istoricul clujean Gheorghe Petrov a reluat, pe 15 octombrie, căutarea osemintelor lui Iuliu Maniu la Sighetu Marmației. În urma săpăturilor au fost descoperite oseminte umane, iar identitatea lor urmează să fie stabilită prin analize de specialitate. Deocamdată, nimeni nu poate spune dacă rămășițele îi aparțin fostului prim-ministru, mort în închisoarea comunistă din oraș pe 5 februarie 1953.
Cercetarea a pornit de la mărturii care nu au putut fi verificate până acum și se desfășoară cu sprijinul autorităților locale și al reprezentanților Bisericii, potrivit Radio România Cluj.
Groapa deschisă de echipa de arheologi la Sighetu Marmației, marcată cu jaloane și indicativul „Sighet 2026”
Zetea: „Nu știm încă dacă l-am găsit”
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat descoperirea într-o postare pe Facebook și a spus că a ales să sprijine noua încercare. El a amintit că au trecut 73 de ani fără ca România să aibă un loc în care să-i aprindă o lumânare lui Maniu.
„Nu știm încă dacă l-am găsit. Dar știm că nu avem dreptul să încetăm să-l căutăm”, a scris Gabriel Zetea.
Liderul PSD Maramureș le-a mulțumit arheologilor, autorităților locale și Bisericii și a reamintit dorința lui Maniu de a fi înmormântat acasă, la Bădăcin, în județul Sălaj, lângă familia sa.
Ipoteza mutării osemintelor, privită cu rezerve
Nu toți cei care urmăresc de ani de zile cazul împărtășesc optimismul. Preotul Cristian Borz din Bădăcin, implicat în salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu”, a declarat pentru Graiul Sălajului că are îndoieli față de una dintre ipotezele care stau la baza săpăturilor: aceea că osemintele lui Maniu ar fi fost scoase din Cimitirul Săracilor și reînhumate în cimitirul central din Sighet.
Potrivit preotului, Gheorghe Petrov i-a prezentat varianta conform căreia o femeie apropiată lui Maniu ar fi venit la Sighet și ar fi mutat osemintele. Borz spune că nu a găsit nicio referire la o asemenea persoană în presa vremii sau în memoriile apropiaților omului politic și se întreabă cum ar fi fost posibilă o exhumare în anii '50 fără știrea Securității.
Un membru al echipei cercetează pământul din groapa deschisă în cimitirul din Sighetu Marmației
Preotul indică alte trei piste. Prima este un articol din presa anului 1956, prezentat anul trecut la un simpozion de la Bădăcin, în care paznicul unui cimitir evreiesc de lângă fosta închisoare povestea că Securitatea i-ar fi cerut, în februarie 1953, să îngroape un cadavru despre care se credea că este al lui Maniu. A doua pornește de la o carte poștală trimisă fostului deținut politic Ilie Lazăr, care pomenea o peșteră din zona Câmpul Negru. A treia ține de evidențele administrative ale închisorii, despre care istoricul Marius Oprea a spus că notau ordinea în care erau îngropați deținuții.
Căutări fără rezultat de peste 50 de ani
Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Țărănesc și unul dintre artizanii Marii Uniri, a fost condamnat la închisoare pe viață în 1947, în procesul care a urmat înscenării de la Tămădău. A murit în penitenciarul de la Sighet, iar trupul i-a fost îngropat fără nicio evidență publică, cel mai probabil într-o groapă comună. Regimul s-a temut de numele lui și după moarte, așa cum arăta Semnal într-un material despre faptul că comuniștilor le era frică de Iuliu Maniu și mort fiind.
În 1970, nepoata lui, Clara Boilă, i-a cerut lui Nicolae Ceaușescu să afle unde fusese înmormântat. Autoritățile comuniste i-au predat familiei, în 1971, niște oseminte despre care susțineau că îi aparțin, dar rudele s-au îndoit de ele, pentru că nu prezentau fractura de tibie pe care Maniu o avea de la o rană din Primul Război Mondial.
După 1989, căutările au fost reluate de mai multe ori. În 2006, procurori ai Secției Parchetelor Militare, alături de arheologi și medici legiști, au cercetat la Sighet locurile de înhumare ale deținuților politici, printre care Maniu și Constantin I.C. Brătianu. Un an mai târziu, săpăturile din Cimitirul Săracilor au scos la iveală aproximativ 20 de morminte, fără ca vreunul să poată fi legat de deținuții politici ai închisorii.
Preoți, arheologi și reprezentanți ai comunității, la locul săpăturilor din Sighetu Marmației
Maniu este cel mai cunoscut dintre deținuții morți la Sighet, comemorați în fiecare an de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Temnițele Comuniste. Rezultatul analizelor pe osemintele găsite acum va decide dacă această căutare se apropie de final sau trebuie continuată pe una dintre celelalte piste.
