Internațional

Circumcizia rituală ajunge în fața justiției din Belgia

Circumcizia rituală, sub lupa justiției belgiene. Doi mohali din Antwerpen riscă un proces, iar cazul tensionează relațiile cu SUA și Israelul.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Evrei ortodocși așteaptă la o trecere de pietoni într-o intersecție din Antwerpen, fotografiați din spate
Evrei ortodocși așteaptă la o trecere de pietoni într-o intersecție din Antwerpen, fotografiați din spate

Un dosar pornit de la o singură plângere a ajuns să tensioneze relațiile Belgiei cu Statele Unite și cu Israelul. Doi mohali din Antwerpen, bărbații care oficiază circumcizia la băieții evrei, s-au prezentat săptămâna aceasta în fața Curții de Apel din oraș. Riscă un proces penal pentru că nu sunt medici, deși practică un ritual pe care, spun ei, statul belgian l-a tolerat vreme de două secole.

Tot în aceste zile, Consiliul Hasidic Evreiesc din Quebec a cerut intervenția ONU. Organizația i-a trimis un apel urgent raportoarei speciale pentru libertatea religioasă, Nazila Ghanea, și o roagă să analizeze dacă felul în care Belgia tratează circumcizia rituală (brit milah) încalcă libertatea de credință. Raportorii ONU nu pot însă obliga un stat să-și schimbe legile.

Ce le reproșează procurorii

Procurorii formulează două acuzații. Prima este lovirea și vătămarea intenționată, cu premeditare, a unor minori, prin circumcizii făcute în Antwerpen și în alte localități din Belgia între august 2024 și martie 2025, potrivit The Jerusalem Post. A doua este exercitarea ilegală a medicinei, în baza legii din 2015 privind profesiile din domeniul sănătății.

Legislația belgiană nu spune nimic explicit despre circumcizia religioasă. Procurorii pornesc de la principiul că orice intervenție chirurgicală trebuie făcută de un medic autorizat, iar cei doi bărbați nu au această calificare. Niciunul nu a fost condamnat, iar judecătorii nu au decis încă dacă dosarul va ajunge la proces.

Apărarea cere experți și o listă clarificată

La Curtea de Apel, avocații au contestat decizia din iulie prin care judecătorul de instrucție le respinsese trei cereri. Prima privea un expert care să arate cum a fost aplicat, după 1830, decretul regal din 1820 care îi autorizează pe mohali să facă circumcizii și dacă vreunul a mai fost urmărit penal până acum. A doua cerea explicarea ritualului și a protecției pe care i-o oferă Constituția belgiană și dreptul internațional.

A treia cerere vizează chiar dosarul. Procurorii au întocmit o listă cu 47 de presupuse victime, iar apărarea susține că unele nume se repetă sau sunt atribuite simultan unor mohali diferiți. O primă decizie, programată în iunie, fusese amânată după ce reclamantul a cerut investigații suplimentare. Camera de punere sub acuzare urmează să se pronunțe asupra cererilor apărării în săptămânile următoare.

Cum a ajuns un dosar penal subiect diplomatic

Ancheta a început în mai 2025, cu percheziții în mai multe locuri din Antwerpen, inclusiv în cartierul evreiesc. Orașul are o comunitate evreiască numeroasă, în mare parte ultraortodoxă. La originea anchetei se află plângerea lui Moshe Aryeh Friedman, un activist antisionist care a cerut în repetate rânduri autorităților să limiteze mai multe obiceiuri evreiești. Comunitatea locală îl consideră o voce marginală.

Friedman i-a acuzat pe mai mulți mohali că practică metzitzah b’peh, un ritual controversat. Cei vizați neagă, iar acuzațiile formulate de procurori nu se referă la acest ritual, ci la faptul că circumciziile au fost făcute fără medic.

În februarie, ambasadorul SUA în Belgia, Bill White, i-a cerut public ministrului belgian al Sănătății, Frank Vandenbroucke, să renunțe la ceea ce a numit o urmărire penală „ridicolă și antisemită”. Ministrul de Externe Maxime Prévot a replicat că a eticheta Belgia drept antisemită este fals și reprezintă o formă periculoasă de dezinformare. Nu a fost ultimul schimb de replici dintre ambasador și Bruxelles. În septembrie, White a reacționat și la o notă belgiană potrivit căreia SUA nu mai sunt aliatul de odinioară.

Disputa s-a reaprins în mai, când parchetul a cerut trimiterea în judecată a celor doi. Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a scris că Belgia se alătură, împreună cu Irlanda, unei liste scurte de țări care folosesc dreptul penal împotriva evreilor pentru că își practică religia. Prévot i-a răspuns că descrierea e o caricatură și că justiția belgiană decide independent. În decembrie 2025, Sa’ar îi numise pe evreii din Belgia printre cei pe care i-a îndemnat să vină „acasă”, în Israel, pe fondul creșterii antisemitismului.

Ritualul care îngrijorează medicii

În forma tradițională a metzitzah b’peh, după tăierea prepuțului, mohelul aspiră sângele din rană direct cu gura. Practica s-a păstrat mai ales în unele comunități ultraortodoxe, în timp ce cele mai multe circumcizii rituale se fac astăzi cu un tub sau o pipetă sterilă.

Medicii avertizează că ritualul poate transmite virusul herpes simplex, periculos pentru nou-născuți. Un raport publicat în 2012 de Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a identificat la New York 11 bebeluși infectați între 2000 și 2011 după circumcizii însoțite, sigur sau probabil, de aspirarea orală. Zece au ajuns la spital, iar doi au murit. Departamentul de Sănătate al orașului le recomandă părinților să evite ritualul și le amintește că mohelul este obligat să le respecte decizia.

În Europa, circumcizia rituală rămâne legală în toate statele. În 2012, o instanță din Köln a considerat-o vătămare corporală, iar Germania a adoptat în același an o lege care o permite explicit. Belgia a mai trecut printr-o dispută asemănătoare după ce Flandra și Valonia au interzis sacrificarea animalelor fără asomare, o interdicție pe care Curtea de Justiție a UE a considerat-o, în 2020, compatibilă cu dreptul european. Organizațiile evreiești se tem acum că dosarul din Antwerpen ar putea duce, pe cale judiciară, la o interdicție pe care nicio lege belgiană nu a impus-o până azi.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.