Americanii votează marți, 3 noiembrie, la alegerile intermediare care decid controlul Congresului pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Donald Trump. Pentru Uniunea Europeană și pentru România, miza ține de sprijinul pentru Ucraina, de angajamentele față de NATO, de comerț și de prezența militară americană pe flancul estic. Urmărim aici, în timp real, rezultatele și efectele lor.
Ce se votează și cum arată Congresul acum
La vot sunt toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 35 din cele 100 de locuri ale Senatului. Republicanii au în prezent o majoritate restrânsă în Cameră și 53 de senatori, față de 47 ai democraților, potrivit European Policy Centre.
Mai mulți indicatori ai intenției de vot îi dau pe democrați favoriți să recâștige Camera. Senatul e considerat mult mai disputat, pentru că democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri. Campania a fost dominată de costul vieții, de economie, de tarife și de imigrație. Politica externă a contat puțin pentru alegători, dar contează mult pentru Europa. Pe parcursul campaniei, o parte dintre republicani s-au distanțat de Trump.
Ce poate schimba Congresul pentru Europa
Congresul are pârghii asupra ajutorului militar pentru Ucraina, asupra finanțării NATO și asupra sancțiunilor împotriva Rusiei. Diplomația, desfășurările de trupe și relațiile cu liderii străini rămân însă, în mare parte, în mâna președintelui, care rămâne în funcție până în ianuarie 2029.
Democrații susțin că o majoritate a lor ar accelera sprijinul pentru Kiev. Jim Himes, cel mai important democrat din comisia de informații a Camerei, a declarat pentru Breaking Defense că pachetele de ajutor ar urma să treacă în câteva zile sau săptămâni, nu în nouă luni. Un Congres democrat ar oferi susținătorilor Ucrainei o platformă mai puternică, dar nu ar garanta automat ajutor nou.
Unii analiști europeni avertizează asupra unui efect invers. Vessela Tcherneva, director adjunct al European Council on Foreign Relations, a spus pentru TVP World că un Trump constrâns pe plan intern ar putea fi un Trump mai imprevizibil în politica externă. Politico a relatat că, dacă republicanii pierd, administrația ar putea crește presiunea asupra NATO, inclusiv prin reducerea contribuțiilor la bugetul comun al Alianței sau prin limitarea programului PURL, prin care aliații cumpără arme americane pentru Ucraina. Casa Albă a respins criticile la adresa politicii sale față de NATO.
Dacă republicanii își păstrează majoritățile, sprijinul pentru Ucraina va depinde de disponibilitatea parlamentarilor republicani critici față de Moscova de a se opune, la nevoie, președintelui. Precedente există: în 2025, șefii republicani ai comisiilor pentru forțele armate au criticat retragerea brigăzii rotaționale americane din România.
Comerțul: tarifele nu se schimbă doar prin vot
Pe partea comercială, Bruxelles-ul nu se așteaptă la schimbări majore. Tarifele americane au fost impuse în principal prin instrumente executive, iar o majoritate democrată în Cameră nu le poate elimina singură. În februarie, Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că administrația și-a depășit atribuțiile când a impus tarife generalizate în baza unei legi privind urgențele economice, confirmând că puterea de a stabili taxe vamale aparține în primul rând Congresului.
Banca elvețiană UBS estimează că un nou conflict tarifar între UE și SUA este puțin probabil după alegeri. Acordul comercial bilateral plafonează la 15% taxele americane pentru majoritatea produselor europene. Potrivit aceleiași analize, rezultatul nu ar trebui să încetinească nici creșterea cheltuielilor de apărare din Europa.
România: trupele americane și vizita lui Elbridge Colby
Pentru București, tema centrală este prezența militară americană. În octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a anunțat încetarea rotației unei brigăzi americane, cu efecte la Baza Mihail Kogălniceanu. Potrivit MApN, în România au rămas aproximativ 1.000 de militari americani, la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Legea americană de autorizare a apărării pe 2026 interzice reducerea numărului militarilor americani din Europa sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile fără aprobarea Congresului. Potrivit unei analize Deutsche Welle, plafonul se aplică întregii Europe, nu fiecărei țări, iar Trump a contestat printr-o declarație limitarea puterilor sale de comandant-șef atunci când a semnat legea.
Chiar a doua zi după vot, miercuri, 4 noiembrie, adjunctul secretarului american al Apărării, Elbridge Colby, este așteptat la București. Ministrul Apărării, Radu Oprea, a declarat pentru Antena 3 că discuțiile vor viza prezența americană de la Mihail Kogălniceanu și de la Deveselu, proiectele comune de apărare și securitatea Mării Negre, unde atacurile asupra navelor comerciale continuă (vezi harta Semnal a navelor lovite în vestul Mării Negre). „Pentru securitatea României, da, SUA pot fi un garant”, a spus ministrul.
Potrivit Deutsche Welle, ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a confirmat că România a făcut o ofertă părții americane privind costurile menținerii trupelor, fără să ofere detalii despre sume sau efective. Pe agenda bilaterală se mai află finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, pentru care US Exim Bank ar urma să asigure finanțare, și cooperarea privind mineralele critice.
Live: când apar rezultatele
Primele secții de votare se închid la ora 01:00, ora României, în părți din statele Indiana și Kentucky. Primele proiecții importante sunt așteptate după ora 02:00, iar valul decisiv în jurul orei 03:00. California, Oregon și Washington raportează după ora 06:00, iar ultimele secții, din Alaska, se închid în jurul orei 08:00.
Câștigătorii anunțați în noaptea alegerilor sunt proiecții ale presei americane, nu rezultate oficiale; acestea vin abia după certificarea de către fiecare stat. În 2022, stabilirea majorității din Cameră a durat peste o săptămână. Actualizăm acest articol pe măsură ce apar rezultatele.
