Peste 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți, 27 octombrie, să aleagă cei 120 de deputați ai noului Knesset, într-un scrutin pe care sondajele îl dau strâns până la ultimul mandat. Secțiile de votare se deschid la ora 7:00 și se închid la 22:00, aceeași oră ca în România, iar televiziunile își publică exit-pollurile imediat după închiderea urnelor.
Miza votului e aceeași în ambele tabere, doar că se privește din unghiuri opuse. Rămâne Benjamin Netanyahu la putere sau începe o nouă etapă? Premierul, în vârstă de 77 de ani, cere încă un mandat după mai bine de 18 ani petrecuți în fruntea guvernului, în trei perioade distincte. Cel mai serios adversar al său este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major, al cărui partid, Yashar, a încheiat campania pe primul loc în sondaje.
Primul vot de după 7 octombrie
Este primul scrutin general organizat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și după războaiele purtate de Israel în Gaza, în Liban și cu Iranul. Este și a șasea rundă de alegeri naționale din 2019 încoace, dar prima din 1988 care are loc la termen, la capătul firesc al unui mandat de patru ani, și nu după prăbușirea unei coaliții.
Ziua alegerilor este liberă în Israel. Comisia Electorală Centrală a pregătit 12.018 secții de votare și aproximativ 18.000 de urne, iar alegătorii aflați la coadă în momentul închiderii au dreptul să voteze. Cum legea nu permite votul din străinătate, cu excepția diplomaților, zeci de mii de israelieni care trăiesc în afara țării s-au întors acasă special pentru acest scrutin.
Israelienii votează partide, nu persoane. Mandatele se împart proporțional cu voturile primite la nivel național, iar în Knesset intră doar formațiunile care trec pragul de 3,25%. În cursă se află, anul acesta, peste 30 de partide și liste.
Ce spun ultimele sondaje
Legea israeliană interzice publicarea sondajelor începând din seara de vineri dinaintea votului, iar interdicția se ridică abia la închiderea secțiilor. Ultimele măsurători, difuzate de cele trei mari televiziuni ale țării, dau partidului Yashar 22 sau 23 de mandate, cu puțin peste Likud, creditat, în funcție de sondaj, cu 19, 20 sau 21 de mandate. Alianța Împreună, condusă de foștii premieri Naftali Bennett și Yair Lapid, ar urma să iasă pe locul al treilea, cu 14 sau 15 mandate.
Socoteala care contează cu adevărat se face însă pe blocuri. Tabăra lui Netanyahu, formată din Likud, partidele de extremă dreapta conduse de Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich și cele două formațiuni ultraortodoxe, Shas și Iudaismul Unit al Torei, ar strânge în jur de 50 de mandate. Opoziția ar obține între 52 și 56, iar partidele arabe, între 14 și 16. Niciuna dintre tabere nu ajunge, așadar, la cele 61 de mandate care asigură majoritatea.
Doi rivali, două promisiuni diferite
Netanyahu și-a construit campania în jurul securității și și-a prezentat experiența drept garanția de care țara are nevoie în fața amenințărilor din regiune. Premierul este judecat într-un dosar de corupție, acuzații pe care le respinge, și este criticat pentru că s-a opus înființării unei comisii de stat care să ancheteze eșecurile din 7 octombrie. În ultimele săptămâni a primit și sprijinul public al lui Donald Trump, în timp ce, cu două zile înainte de vot, mii de israelieni au protestat la Tel Aviv împotriva lui.
