Internațional

SUA sancționează Curtea Penală Internațională în ansamblu

Washingtonul a impus sancțiuni asupra întregii Curți Penale Internaționale, la câteva ore după Nobelul pentru Pace acordat unei foste judecătoare a ei. Instanța denunță un atac la statul de drept.

de Redacția Semnal · · Asistat de AI ·

Marco Rubio, secretar de stat, portret de presa in costum negru si cravata rosie, cu fata vizibila si zambet, pe fundal gri-albastru. (Foto: US Senate)
Marco Rubio, secretar de stat, portret de presa in costum negru si cravata rosie, cu fata vizibila si zambet, pe fundal gri-albastru. (Foto: US Senate)

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), după ce secretarul de stat Marco Rubio a anunțat măsura într-un clip video postat pe X, vineri, la câteva ore după decernarea Premiului Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a instanței. Potrivit The Guardian, Rubio a declarat: „Either the ICC will end its threats, or we will end the ICC.” În română, ultimatumul sună așa: CPI își oprește amenințările sau Washingtonul pune capăt CPI.

Sancțiunile blochează orice active pe care Curtea le deține în jurisdicția americană. Companiile și persoanele fizice din SUA au la dispoziție șase luni pentru a-și încheia afacerile cu tribunalul. Măsurile interzic firmelor americane să furnizeze instanței bunuri sau servicii, între care servicii bancare și software. Textul prevede totuși că unele tranzacții sunt exceptate și că Curtea poate răspunde îngrijorărilor guvernului american.

Rubio: „Nu avem nevoie de această curte”

Rubio a numit instituția „curte necinstită”. „Vom interzice tranzacțiile cu această curte necinstită, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a opera împotriva noastră”, a spus el în clip. Potrivit lui, Statele Unite și poporul american nu sunt supuse jurisdicției acestei CPI false. „Nu avem nevoie de această curte și nu o vrem”, a adăugat secretarul de stat.

Rubio a mai spus că Washingtonul a amânat sancțiunile în speranța că Curtea și statele membre vor răspunde obiecțiilor americane. Măsurile au fost gândite astfel încât alte țări să poată negocia o soluție. El a cerut aliaților care sunt semnatari ai Statutului de la Roma să „țină în frâu” instituția.

CPI: „Un atac la adresa statului de drept”

Curtea a acuzat oficialii lui Donald Trump că încearcă să „obstrucționeze cursul justiției”. „Este o tentativă de a obstrucționa cursul justiției și de a împiedica Curtea să facă ceea ce a fost creată să facă. Este un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale”, a transmis instanța într-un comunicat. CPI a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a îndemnat celelalte state membre să asigure continuarea activității. Totodată, a precizat că sancțiunile urmăresc să-i perturbe munca și să-i intimideze pe cei care cooperează cu ea, dar că „nu va fi descurajată”.

Procurorul-șef interimar Mame Mandiaye Niang, el însuși vizat de sancțiuni, a declarat pentru AFP într-un interviu recent că instituția a fost „extrem de dependentă de soluțiile tehnologice americane”, între care Microsoft. „Încercăm să găsim mijloace alternative, poate nu la fel de eficiente, dar suficiente ca să ne păstrăm independența”, a spus el. Potrivit France24, Niang a explicat că sancțiunile personale îi paralizează viața de zi cu zi: nu poate rezerva transport sau hoteluri și nu poate face operațiuni bancare. „Este un test al rezilienței noastre”, a recunoscut procurorul.

France24 relatează că extinderea măsurilor la întreaga instituție ridică întrebări despre plata personalului, anchetele din străinătate, protecția martorilor și funcționarea spațiilor de detenție. Instanța are sediul la Haga, are în jur de 900 de angajați din 100 de națiuni și 125 de state membre. Statele Unite, Rusia, China, India și Israel nu fac parte din ea.

Reacții în Europa și contextul Nobel

Uniunea Europeană a anunțat, tot potrivit France24, că este „pregătită să ia orice măsuri necesare pentru a permite Curții să își desfășoare activitatea”. Premierul olandez Rob Jetten a promis luna trecută, în Adunarea Generală a ONU, să apere CPI „în țara mea, în orașul meu”. Țările de Jos sunt obligate prin acordul de sediu din 2008 să protejeze sediul și personalul Curții și să asigure „libertatea activelor financiare față de restricții”.

Anunțul american a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI Navi Pillay, procuror sud-african, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru 2026. BBC notează că Trump a reacționat acru la alegerea comitetului norvegian, în acest an și în anul precedent, după ce și-a exprimat dorința de a primi el însuși premiul. Președintele a criticat-o pe Pillay pentru că a făcut parte dintr-un panel care a acuzat de crime de război atât Israelul, cât și Hamas, în conflictul din 7 octombrie.

Escaladare după sancțiunile din 2025

Administrația Trump a criticat în repetate rânduri Curtea pentru mandatele de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, între care premierul Benjamin Netanyahu. A criticat-o și pentru ancheta privind acțiunile soldaților americani în Afganistan, dosar închis între timp. Washingtonul susține că CPI nu are jurisdicție asupra sa, fiindcă nu a ratificat statutul de înființare, dar instanța a investigat acțiuni ale americanilor în alte țări.

Trump a vizat Curtea și în primul mandat, când a impus sancțiuni ridicate ulterior sub administrația Biden. După revenirea la Casa Albă, în 2025, a semnat un ordin executiv de sancționare a instanței pentru anchetele privind israelieni și americani. Au urmat sancțiuni împotriva judecătorilor și avocaților Curții, iar în august împotriva președintei CPI, Tomoko Akane.

CPI, înființată în 2002, judecă persoane suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Cel mai important proces al ei este cel al fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte, primul fost șef de stat asiatic în boxa acuzaților. Instanța a condamnat 15 persoane și a achitat patru.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.