Niciun astronaut european nu a zburat vreodată în spațiu cu o rachetă construită de europeni. Președintele francez Emmanuel Macron vrea să schimbe asta în următorul deceniu și a cerut, joi, la un summit spațial organizat la Paris, ca statele europene să finanțeze propria lor capacitate de zboruri cu echipaj uman, ca parte a unui plan mai larg de reducere a dependenței de Rusia și Statele Unite.
De la o capsulă de marfă la primii astronauți europeni
Planul lui Macron are trei etape. În doi ani, ar trebui să fie gata capsula de marfă Nyx, cu misiunea de a ajunge la Stația Spațială Internațională. În cinci ani, ar urma să aterizeze pe Lună modulul Argonaut, prima aselenizare europeană. Iar peste un deceniu, o capsulă construită și lansată de europeni, cu un echipaj internațional la bord, ar trebui să decoleze chiar de pe teritoriul Uniunii, de la baza spațială din Kourou, Guyana Franceză.
Miza e una simbolică la fel de mult ca tehnică: până acum, orice european care a ajuns în spațiu a călătorit cu o rachetă americană sau rusească. Între timp, competiția globală accelerează. NASA lucrează la o bază permanentă pe Lună și la o navetă cu propulsie nucleară spre Marte, iar misiunea Artemis II se apropie deja de partea nevăzută a Lunii, în timp ce administrația americană a alocat aproximativ 20 de miliarde de dolari pentru aceste proiecte.
