Donald Trump a cerut Pentagonului să reducă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, motivând decizia prin costurile ridicate și printr-un semnal pe care îl consideră ostil față de Coreea de Nord, potrivit CNBC.
Publicația americană citează o instrucțiune a președintelui către Departamentul Apărării, fără a detalia calendarul exact al reducerilor sau amploarea lor. CNBC nu precizează un document oficial anexat cererii, ci relatează poziția transmisă de Casa Albă.
O alianță militară veche de decenii
Cooperarea militară dintre Statele Unite și Coreea de Sud are rădăcini în armistițiul care a încheiat Războiul Coreean, în 1953, și a fost consolidată printr-un tratat de apărare reciprocă semnat un an mai târziu, în 1954. De atunci, cele două armate organizează periodic exerciții comune, unele de amploare, în contextul tensiunilor persistente cu Coreea de Nord.
Trump a mai criticat, în declarații publice anterioare, costurile suportate de Statele Unite pentru staționarea trupelor americane în regiune și a cerut Seulului să contribuie mai mult financiar. Argumentul costurilor reapare acum și în privința exercițiilor militare, pe care președintele le consideră o povară bugetară.
Argumentul "semnalului ostil" către Pyongyang
Elementul nou al poziției lui Trump este motivația legată direct de Coreea de Nord. Președintele american a susținut că exercițiile comune trimit un mesaj pe care l-a descris drept ostil regimului de la Pyongyang, o formulare care se aliniază retoricii sale anterioare privind un eventual dialog direct cu liderul nord-coreean Kim Jong-un.
În precedentul mandat, Trump s-a întâlnit cu Kim Jong-un la summituri desfășurate la Singapore, în 2018, și la Hanoi, în 2019, în cadrul unor discuții privind dezarmarea nucleară a Coreei de Nord. Negocierile nu au dus la un acord, iar Coreea de Nord a continuat, în perioada următoare, testele sale balistice.
De la componenta militară la relația economică
CNBC leagă anunțul de o tendință mai largă în abordarea lui Trump față de Coreea de Sud, în care accentul relației bilaterale s-ar deplasa parțial de la cooperarea militară către dimensiunea economică. Materialul citat nu detaliază măsuri economice concrete anunțate în același context.
Coreea de Sud rămâne un partener comercial important al Statelor Unite în Asia, cu investiții ale companiilor sud-coreene în sectoare precum semiconductorii și bateriile pentru vehicule electrice. O eventuală reorientare a dialogului bilateral spre componenta economică ar aduce aceste investiții mai în centrul discuțiilor dintre Washington și Seul.
Ce nu se cunoaște încă
CNBC nu menționează, în materialul citat, reacții oficiale din partea guvernului sud-coreean sau a Pentagonului legate de modul în care ar putea fi pusă în practică cererea președintelui. Nu se cunoaște nici dacă o eventuală reducere ar afecta toate formatele de cooperare militară dintre cele două armate sau doar unele componente ale acestora.
Rămâne de văzut cum va evolua acest dosar în perioada următoare, având în vedere că securitatea peninsulei coreene este legată direct de nivelul de coordonare militară dintre Washington și Seul. Modul în care Coreea de Sud va răspunde acestei cereri va arăta cât de mult din agenda bilaterală se deplasează efectiv către componenta economică, pe fondul unei retorici prezidențiale care pune accent pe costuri și pe o eventuală relansare a dialogului cu Pyongyang.
