Islandezii sunt chemați sâmbătă la urne pentru a decide dacă țara lor reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit Euronews, un vot favorabil ar putea complica poziția Norvegiei în Spațiul Economic European (SEE) și ar pune Oslo sub presiune să își reevalueze relația cu Bruxelles, o dezbatere veche și controversată în societatea norvegiană.
Dincolo de Reykjavík și Bruxelles, capitala care urmărește cu cea mai mare atenție scrutinul de sâmbătă este Oslo. Norvegia este țara din afara UE cu cel mai mult de pierdut, mai ales dacă tabăra „Da” câștigă.
Un club din ce în ce mai mic
Spațiul Economic European extinde piața unică a UE către trei state care nu fac parte din Uniune: Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Dacă Islanda aderă la UE, SEE s-ar reduce la doi membri, dintre care unul este Liechtenstein, o țară de doar 40.000 de locuitori, cu o economie strâns legată de Elveția.
Practic, SEE ar deveni un aranjament bilateral între UE și Norvegia, lăsând Oslo drept singura țară importantă din piața unică europeană fără loc la masa deciziilor.
Ministrul de externe norvegian avertizează parlamentul
Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a atras atenția asupra acestui risc încă în luna mai. „Trebuie să recunoaștem că un proces de aderare a Islandei va aduce provocări speciale pentru Norvegia, ca țară membră SEE”, a declarat el în fața parlamentului, potrivit Euronews.
Guvernul norvegian a susținut până acum că SEE ar trebui să rămână baza relației sale cu Bruxelles. Implicațiile unui „Da” islandez ar fi însă dificil de ignorat pentru Oslo.
Un precedent din anii '90
Islanda nu ar fi prima țară care trece de la statutul de membru SEE la aderarea deplină la UE. Când acordul SEE a intrat în vigoare, în 1994, din el făceau parte și Austria, Finlanda și Suedia. Toate trei au aderat ulterior la Uniune, după referendumuri cu rezultat favorabil.
Din punct de vedere tehnic, SEE ar continua să existe și dacă Islanda ar deveni membră UE. Din punct de vedere politic, ar fi însă mai greu de argumentat că acest aranjament rămâne o alternativă credibilă la aderarea deplină.
Echilibrul de putere s-ar schimba
Dacă Islanda devine membră a UE, balanța de putere dintre țările rămase în SEE s-ar modifica semnificativ, potrivit analizei Euronews. Norvegia ar rămâne singurul partener relevant al UE în acest cadru, fără însă a avea drept de vot în instituțiile europene care stabilesc regulile pieței unice la care este obligată să se conformeze.
Dezbaterea privind relația Norvegiei cu Bruxelles nu este nouă. Țara a respins de două ori, prin referendum, aderarea la UE, în 1972 și în 1994, rămânând totuși strâns legată de piața unică europeană prin SEE, un aranjament care îi permite accesul comercial fără obligațiile depline ale calității de membru.
Ce urmează după referendumul din Islanda
Rezultatul votului de sâmbătă nu decide automat aderarea Islandei la UE, ci doar dacă negocierile oficiale vor fi reluate. Un proces de aderare durează, în general, ani de zile și implică negocieri pe capitole tehnice, economice și instituționale.
Pentru Norvegia, miza rămâne una structurală: fie continuă să împartă SEE cu parteneri mai mici, fie se trezește singura mare economie din afara UE care aplică regulile pieței unice fără a participa la elaborarea lor. Decizia finală, spun oficialii de la Oslo, nu va putea fi ocolită la nesfârșit, indiferent de rezultatul din Islanda.
