Un articol al Financial Times despre posibile ținte militare americane din Europa, inclusiv din România și Bulgaria, a alimentat rapid o dezbatere publică despre riscul unui atac iranian în regiune.
Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu și autoare a unei cărți despre diplomația nucleară legată de Iran, explică pentru Adevărul de ce un asemenea scenariu este, în opinia sa, extrem de puțin probabil.
De unde a pornit alarma?
Potrivit informațiilor citate în presă, forțele iraniene ar fi evaluat posibile lovituri asupra unor obiective americane din sud-estul Europei, printre care baza aeriană Bezmer din Bulgaria, folosită recent de avioane-cisternă ale SUA, și o bază britanică din Cipru, care a fost deja vizată de o dronă în luna martie. România a primit un avertisment separat încă din martie, când purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a transmis că punerea bazelor militare românești la dispoziția SUA ar fi privită de Teheran drept o formă de participare la o agresiune împotriva Iranului.
Ca reacție la informațiile privind Bulgaria, autoritățile de la Sofia au întărit securitatea la baza Bezmer, iar NATO a transmis un mesaj ferm de descurajare. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, i-a confirmat premierului bulgar Rumen Radev că un eventual atac iranian asupra teritoriului bulgar ar fi tratat drept un atac asupra întregii Alianțe, în baza principiului apărării colective de la Articolul 5.
Cum se explică diferența dintre state?
Constantin-Bercean atrage atenția că discuția publică din România s-a concentrat pe partea alarmistă a informațiilor din presa internațională, ignorând nuanțele legate de poziția diferitelor state europene. În timp ce România și Bulgaria au permis utilizarea unor baze de către forțele americane în contextul tensiunilor cu Iranul, alte state precum Spania, Italia, Elveția, Austria, Franța sau Portugalia fie au refuzat, fie au condiționat strict o astfel de cooperare, în timp ce țările nordice au preferat un profil mai discret, evitând o aprobare directă și unilaterală.
