Aproape 200 de triburi aleg izolarea de restul lumii

<p>Cel puțin 196 de grupuri indigene din întreaga lume aleg în mod voluntar să rămână izolate de restul omenirii, arată o analiză publicată de Live Science și reluată de stiripesurse.ro. Comunitățile trăiesc mai ales în bazinul Amazonului, în Asia și în zona Pacificului, distribuite în aproximativ zece țări, printre care Brazilia, Indonezia și India.</p> <p>Nu este vorba despre populații necunoscute din întâmplare, ci despre grupuri care evită activ contactul cu lumea exterioară, pentru a-și proteja modul de viață. Unele au întâlniri sporadice cu alte comunități indigene, altele intră în contact forțat, atunci când exploatările petroliere, forestiere sau miniere le încalcă teritoriul.</p> <h2>Cine sunt cele mai izolate popoare de pe Pământ</h2> <p>Printre cele mai cunoscute cazuri se numără sentinelezii, care locuiesc pe Insula Sentinel de Nord, în arhipelagul Andaman și Nicobar din India. Potrivit organizației Survival International, comunitatea ar putea trăi în zonă de până la 55.000 de ani și ar descinde direct din primii oameni care au migrat din Africa. Numărul exact al membrilor rămâne necunoscut, estimările variind între 50 și 150 de persoane, pentru că autoritățile indiene nu au reușit niciodată să îi recenzeze.</p> <p>Sentinelezii resping violent orice tentativă de apropiere: au tras cu arcul și săgeți asupra bărcilor și elicopterelor care s-au aventurat prea aproape de coastă. În 2018, misionarul american John Allen Chau a fost ucis după ce a ajuns ilegal pe insulă. Legea indiană interzice, de altfel, accesul pe o rază de aproximativ cinci kilometri în jurul teritoriului lor.</p> <p>În jungla amazoniană din Peru trăiește tribul Kakataibo, care recurge la tactici extreme pentru a nu fi urmărit: membrii săi își șterg propriile amprente de pe sol. Cercetătoarea Beatriz Huertas, de la Rainforest Foundation Norway, explică faptul că izolarea acestui grup este o strategie de protecție, adoptată după experiențe anterioare de contact care nu au fost deloc pozitive.</p> <p>Tot în Peru se află Mashco Piro, considerat cel mai numeros grup de acest fel din lume, cu aproximativ 750 de persoane. Unii dintre membrii săi sunt descendenții unor oameni forțați să muncească pe plantațiile de cauciuc din secolul al XIX-lea, care au fugit adânc în pădure pentru a scăpa de sclavie și nu au mai revenit.</p> <p>În Brazilia, comunitatea nomadă Kawahiva a evitat contactul atât de bine, încât a fost recunoscută oficial abia în 1999, pe baza unei singure înregistrări video și a unor întâlniri întâmplătoare. Un alt grup brazilian a fost documentat pentru prima dată în 2021, iar despre el, inclusiv despre nume, nu se cunoaște practic nimic.</p> <h2>De ce evită contactul cu lumea exterioară</h2> <p>Cercetătorii citați de Live Science leagă această alegere de un istoric dureros al colonizării, de conștientizarea pericolelor venite din exterior și de lipsa imunității la boli moderne, care le-ar putea fi fatale. Până la mijlocul secolului trecut, populația Great Andamanese, vecină sentinelezilor, s-a redus cu până la 99%, după conflicte cu coloniștii britanici și epidemii aduse din afară.</p> <p>Chiar sentinelezii au avut, în secolul al XIX-lea, un contact istoric cu coloniștii britanici, în urma căruia unii dintre ei au fost răpiți, infectați cu boli și au murit. Episodul ar explica, potrivit specialiștilor, neîncrederea actuală a comunității față de vizitatori.</p> <p>Organizațiile internaționale, printre care Survival International, susțin că retragerea acestor popoare reprezintă o exercitare a dreptului la autodeterminare, recunoscut de Organizația Națiunilor Unite, și că decizia lor de a rămâne deconectate trebuie respectată pentru a le garanta supraviețuirea. Poziția lor este că un contact forțat ar aduce, în cele mai multe cazuri, mai mult rău decât bine.</p> <h2>Percepții greșite despre popoarele izolate</h2> <p>Termenul de „popor necontactat” poate fi înșelător, arată cercetătorii. El a alimentat percepția greșită potrivit căreia aceste comunități ar fi rămas blocate într-o etapă istorică timpurie, ca într-o bulă. În realitate, niciun grup uman nu este complet izolat de ceea ce se petrece în jurul lui.</p> <p>O altă neînțelegere frecventă este ideea că aceste populații ar accepta contactul dacă ar cunoaște mai bine avantajele lumii moderne. Cercetătorul Simron Singh, de la Universitatea Waterloo din Canada, a lucrat cu populația nicobareză, vecină sentinelezilor, care nu respinge total contactul cu exteriorul. Chiar și așa, comunitatea este conștientă de războaie și conflicte din afara insulei, ceea ce le-a format percepția că lumea exterioară este periculoasă.</p> <p>Specialiștii insistă că izolarea nu este o consecință a lipsei de opțiuni, ci o alegere activă. Cazul unui tânăr dintr-un trib izolat din Amazonia, care a făcut primii pași spre civilizație, arată însă că unii membri ai acestor comunități aleg, individual, să iasă din izolare atunci când doresc.</p>