Societate

Deșteptarea primăverii, o piesă din 1891 încă actuală

Interzisă, tăiată de cenzură și jucată abia după 15 ani, drama lui Wedekind din 1891 rămâne pe scenele din România, iar „Deșteptarea” îi preia temele.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Cortina luminată a unei scene de teatru, cu siluetele spectatorilor din sală
Cortina luminată a unei scene de teatru, cu siluetele spectatorilor din sală

Piesa „Deșteptarea primăverii”, scrisă de Frank Wedekind în iarna 1890-1891, rămâne în atenția teatrelor din România. Pe 20 octombrie, la București, Festivalul Național de Teatru găzduiește „Deșteptarea”, un spectacol contemporan care pornește de la aceleași teme, dar le mută în era rețelelor sociale.

Piesa care a așteptat 15 ani să fie jucată

Wedekind și-a publicat drama în 1891, pe cheltuiala proprie. Textul, subintitulat „O tragedie a copiilor”, urmărește mai mulți adolescenți care descoperă sexualitatea fără ajutorul părinților și al profesorilor, într-o societate rigidă și autoritară. Este construit din nouăsprezece scene scurte.

Subiectele au fost greu de acceptat la acea vreme. Piesa vorbește despre pubertate, sexualitate, violență sexuală, sarcină, avort, homosexualitate și sinucidere. Din cauza cenzurii, piesa a ajuns pe scenă abia după aproximativ cincisprezece ani. Premiera a avut loc pe 20 noiembrie 1906, la Deutsches Theater din Berlin, în regia lui Max Reinhardt, și a fost jucată cu tăieturi importante, făcute pentru a evita cenzura.

Reacțiile au fost împărțite. Publicul conservator a fost scandalizat, în timp ce criticii și publicul mai liberal au primit spectacolul cu entuziasm. Interdicțiile nu s-au oprit însă la premieră. În 1910, de exemplu, o reprezentație a fost interzisă, iar jurnalistul Ludwig Goldstein s-a opus cenzurii.

Prima montare în limba engleză în Statele Unite, din 1917, s-a încheiat după o singură seară la New York, în mijlocul indignării publice și al acuzațiilor de obscenitate. Piesa a primit o nouă șansă în 2006, când muzicalul „Spring Awakening”, compus de Duncan Sheik pe versurile lui Steven Sater, a ajuns pe Broadway, cu o partitură pop-rock.

„Deșteptarea”, aceeași temă, alt context

Teatrul „Regina Maria” din Oradea a prezentat în premieră, pe 17 și 18 ianuarie 2026, spectacolul „Deșteptarea”, pe un text de Doru Vatavului, în regia lui Bobi Pricop. Teatrul precizează că legătura cu Wedekind este indirectă. Titlul trimite la piesa germană, dar povestea este nouă.

În centrul acțiunii se află Amalia, o elevă de 16 ani, a cărei viață se destabilizează după ce un deepfake cu ea devine viral. Producția vorbește despre identitatea digitală, despre expunerea permanentă și despre violența invizibilă a internetului. Spectacolul se adresează adolescenților, dar și părinților și profesorilor, iar recomandarea de vârstă este 14+.

Montarea a ajuns pe 18 iunie 2026 și la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu TIFF. Pe 20 octombrie este programată la FNT, în secțiunea FNT Educațional, la Teatrul Excelsior, în sala „Ion Lucian”, la orele 16.00 și 19.00.

Ediția a 36-a a Festivalului Național de Teatru are loc la București între 16 și 25 octombrie. Programul cuprinde 36 de spectacole în selecția oficială și, în total, 88 de reprezentații în 24 de săli.

Ce arată contextul din România

Temele piesei apar și în dezbaterea publică de azi. Potrivit Legii 272/2004, programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților. Salvați Copiii cere o reformă a acestui cadru legal.

Datele Institutului Național de Statistică pentru 2024, citate de organizație, arată că din 143.637 de nașteri, 13.018 au provenit de la adolescente între 15 și 19 ani, iar 601 de la fete sub 15 ani. Altfel spus, aproape una din zece nașteri din România are o mamă adolescentă.

Subiectul rămâne disputat. Susținătorii educației sexuale în școli invocă prevenirea abuzurilor și a sarcinilor la minore. Oponenții, printre care un deputat AUR în dezbaterea parlamentară de la adoptarea legii, au vorbit despre riscul unei „supersexualizări” a copiilor.

Relația dintre generații și învățarea prin teatru au mai apărut în agenda culturală recentă, precum „Nu mă sperie Bacul”, teatrul ca metodă alternativă de învățare, ajuns pe scena TNB și premiera „Monster”, un dialog sincer între generații.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.