Piesa „Deșteptarea primăverii”, scrisă de Frank Wedekind în iarna 1890-1891, rămâne în atenția teatrelor din România. Pe 20 octombrie, la București, Festivalul Național de Teatru găzduiește „Deșteptarea”, un spectacol contemporan care pornește de la aceleași teme, dar le mută în era rețelelor sociale.
Piesa care a așteptat 15 ani să fie jucată
Wedekind și-a publicat drama în 1891, pe cheltuiala proprie. Textul, subintitulat „O tragedie a copiilor”, urmărește mai mulți adolescenți care descoperă sexualitatea fără ajutorul părinților și al profesorilor, într-o societate rigidă și autoritară. Este construit din nouăsprezece scene scurte.
Subiectele au fost greu de acceptat la acea vreme. Piesa vorbește despre pubertate, sexualitate, violență sexuală, sarcină, avort, homosexualitate și sinucidere. Din cauza cenzurii, piesa a ajuns pe scenă abia după aproximativ cincisprezece ani. Premiera a avut loc pe 20 noiembrie 1906, la Deutsches Theater din Berlin, în regia lui Max Reinhardt, și a fost jucată cu tăieturi importante, făcute pentru a evita cenzura.
Reacțiile au fost împărțite. Publicul conservator a fost scandalizat, în timp ce criticii și publicul mai liberal au primit spectacolul cu entuziasm. Interdicțiile nu s-au oprit însă la premieră. În 1910, de exemplu, o reprezentație a fost interzisă, iar jurnalistul Ludwig Goldstein s-a opus cenzurii.
Prima montare în limba engleză în Statele Unite, din 1917, s-a încheiat după o singură seară la New York, în mijlocul indignării publice și al acuzațiilor de obscenitate. Piesa a primit o nouă șansă în 2006, când muzicalul „Spring Awakening”, compus de Duncan Sheik pe versurile lui Steven Sater, a ajuns pe Broadway, cu o partitură pop-rock.
„Deșteptarea”, aceeași temă, alt context
Teatrul „Regina Maria” din Oradea a prezentat în premieră, pe 17 și 18 ianuarie 2026, spectacolul „Deșteptarea”, pe un text de Doru Vatavului, în regia lui Bobi Pricop. Teatrul precizează că legătura cu Wedekind este indirectă. Titlul trimite la piesa germană, dar povestea este nouă.
