Lituania vrea să elimine interdicția asupra armelor nucleare

Consens politic pentru schimbarea Constituției

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a anunțat că partidele parlamentare au ajuns la un acord privind eliminarea unei prevederi constituționale care interzice armele nucleare pe teritoriul țării. Decizia vine pe fondul unei evaluări politice potrivit căreia actualul cadru juridic nu mai reflectă realitățile de securitate din regiune.

Nauseda a spus că situația geopolitică se deteriorează și că textul constituțional a fost redactat într-un context complet diferit. El a subliniat însă că, în acest moment, nu există planuri imediate de a stoca arme nucleare în Lituania.

Ce prevede articolul 137

Discuția vizează articolul 137 din Constituția Lituaniei, care interzice amplasarea armelor de distrugere în masă și a bazelor militare străine pe teritoriul național. Potrivit președintelui, această formulare este considerată de majoritatea liderilor politici drept una învechită și nepotrivită pentru actualul context de securitate.

După o întâlnire cu liderii parlamentari și guvernamentali, precum și cu șefii fracțiunilor din legislativ, Nauseda a afirmat că există un consens larg în favoarea eliminării prevederii, nu doar a modificării ei. Totuși, rămâne deschisă întrebarea privind procedura prin care schimbarea ar urma să fie făcută.

Referendum sau vot în parlament

Potrivit președintelui lituanian, reprezentanții partidului de opoziție Zorile lui Nemunas au susținut ideea unui referendum. Nauseda consideră însă că decizia ar trebui să aparțină actualului parlament, ales de cetățeni pentru a lua astfel de hotărâri.

Din punct de vedere juridic, modificarea articolului 137 poate fi adoptată cu o majoritate de două treimi în parlament, prin două voturi separate, la un interval de cel puțin trei luni. Această procedură face ca schimbarea să fie una dificilă, dar posibilă, dacă sprijinul politic se menține.

Contextul NATO și semnalul transmis Moscovei

Nauseda a susținut că Lituania a devenit practic singurul stat membru NATO care menține o interdicție autoimpusă privind desfășurarea de arme nucleare. El a invocat și exemplul Finlandei vecine, care a eliminat recent o restricție similară, stabilită prin lege, nu prin Constituție.

În această logică, dezbaterea de la Vilnius nu privește doar un articol din legea fundamentală, ci și poziționarea strategică a țării în cadrul alianței. Președintele a spus că ar fi regretabil ca Lituania să devină „veriga slabă” sau o zonă gri în NATO.

Deocamdată, mesajul transmis de autoritățile lituaniene este unul de prudență: nu există un plan imediat pentru desfășurarea de arme nucleare, dar se dorește eliminarea unei limitări constituționale care ar putea restrânge opțiunile viitoare. Într-un climat regional tensionat, această dezbatere arată cum statele baltice își reevaluează cadrul de securitate și instrumentele juridice pe care le au la dispoziție.