Statele Unite iau în calcul posibilitatea de a desfășura arme nucleare în anumite state europene, potrivit informațiilor publicate de Financial Times. O astfel de mutare ar avea rolul de a transmite un semnal de securitate aliaților din NATO, în contextul în care sprijinul militar convențional este reevaluat, dar ar provoca, în același timp, reacții dure din partea Rusiei.
Discuțiile ar avea loc pe mai multe canale ale alianței, iar sursele citate de publicația britanică susțin că interesul cel mai mare vine din partea statelor din estul Europei. Acestea resimt cel mai puternic presiunea generată de războiul din Ucraina și de amenințările repetate venite dinspre Moscova.
Ce ar însemna o astfel de mutare?
Potrivit informațiilor disponibile, o eventuală extindere a prezenței nucleare americane în Europa ar adăuga alte state la grupul celor șase țări care găzduiesc deja bombe sau bombardiere cu capacitate nucleară. Miza nu este doar una militară, ci și una politică: consolidarea descurajării în fața unui adversar care folosește frecvent retorica nucleară.
În acest context, orice discuție despre amplasarea unor astfel de capabilități ar avea nevoie de acorduri sensibile și de un nivel ridicat de confidențialitate. Niciuna dintre țările care ar putea fi vizate nu a confirmat public negocieri în acest sens.
Generalul în rezervă Marius Crăciun, unul dintre cofondatorii Forțelor pentru Operații Speciale din România, consideră că Bucureștiul ar trebui să fie printre primele capitale care să facă lobby pentru găzduirea unor arme nucleare americane. În opinia sa, o astfel de decizie ar crește nivelul de securitate al României.
„Sunt un partizan al acestei idei. Și o susțin pentru că în felul ăsta aducem un plus de securitate, nu un minus”, a spus Crăciun, potrivit textului citat. El a susținut că prezența unor astfel de arme ar descuraja eventuale atacuri din partea unor puteri nucleare ostile, în special Rusia.
De ce Polonia a vorbit deschis, iar România nu
Polonia a cerut în repetate rânduri să găzduiască arme nucleare, argumentând că este expusă direct riscurilor de securitate din est. România, deși are cea mai lungă graniță cu Ucraina, a evitat până acum să trateze public acest subiect.
Generalul Crăciun explică această tăcere prin caracterul extrem de sensibil al unor eventuale negocieri. În opinia sa, dacă asemenea discuții există, ele se poartă la cel mai înalt nivel de secret și nu ar ajunge rapid în spațiul public.
O dezbatere care rămâne deschisă
Subiectul are o încărcătură strategică evidentă pentru flancul estic al NATO, mai ales în contextul tensiunilor cu Rusia. În același timp, orice decizie de acest fel ar implica riscuri diplomatice și militare, precum și o dezbatere internă dificilă în statele vizate.
Deocamdată, informațiile disponibile indică doar că Washingtonul analizează opțiuni, iar numele țărilor care ar putea intra în astfel de discuții nu au fost făcute publice. Pentru România, tema rămâne una de securitate majoră, dar fără o poziție oficială exprimată până acum.
