Un incendiu de pădure izbucnit joi, 7 mai 2026, în zona de excludere de la Cernobîl, după prăbușirea unei drone, a ars peste 1.100 de hectare. Ministerul Mediului din România a confirmat că norul de fum se deplasează către Belarus și ulterior nordul Ucrainei, fără impact asupra teritoriului României, iar rețeaua națională de monitorizare a radioactivității nu a înregistrat depășiri ale limitelor de avertizare. Vă explicăm de ce, în baza modelelor numerice ale ANM, și cum sunt urmărite mișcările norului de fum la nivel internațional.
Incendiul a fost confirmat oficial de administrația rezervației naturale Cernobîl, care a raportat la ora 10:00, joi dimineața, o suprafață afectată de aproximativ 1.100 de hectare — echivalentul a 11 kilometri pătrați de pădure. Cauza imediată a fost identificată ca prăbușirea unei drone neidentificate. Autoritățile ucrainene nu au comunicat oficial originea aparatului, deși acuzațiile legate de atacuri rusești asupra siturilor nucleare ucrainene au devenit recurente de la începutul războiului.
Ce s-a întâmplat la Cernobîl
Joi după-amiază, o dronă s-a prăbușit în zona de excludere a centralei nucleare dezafectate. Conform Serviciului Stat de Urgență al Ucrainei (DSNS), focul s-a extins rapid din cauza vânturilor puternice care au răspândit flăcările pe noi sectoare de pădure. La dificultățile de teren se adaugă prezența minelor antipersonal rămase din ocupația rusă a centralei nucleare în primele luni ale invaziei din februarie 2022, care îngreunează deplasarea echipelor de intervenție în zonele forestiere afectate. Ucraina a accentuat că nivelurile de radiație măsurate la sit rămân în limite normale, dar a deplasat resurse semnificative pentru a opri propagarea către instalațiile sensibile.
Sarcofagul nou (New Safe Confinement) construit peste reactorul 4 — cel care a explodat în 1986 — este deja compromis structural ca urmare a unui atac cu dronă produs în februarie 2025. Atunci, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a confirmat că funcția de izolare a structurii a fost afectată, iar reparațiile sunt încă în curs. Acest detaliu transformă orice incident apropiat de centrala dezafectată într-un test de răspuns instituțional, chiar și atunci când focul nu ajunge la depozite.
Poziția oficială a României
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis joi seara o poziție clară: traiectoria estimată a vântului dominant îndreaptă norul de fum către Belarus, ulterior către nordul și nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei. România nu se află pe această traiectorie. Totodată, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), monitorizează permanent factorii de mediu prin stații automate și laboratoare specializate care funcționează continuu.
Ministerul a precizat că, până la momentul anunțului, valorile măsurate sunt în limite normale și se încadrează în tendințele multianuale specifice acestei perioade. Cu alte cuvinte: nu doar că nu există depășiri, dar nici o variație suspectă față de fundalul natural sezonier nu a fost înregistrată pe teritoriul țării.
Estimarea oficială a Administrației Naționale de Meteorologie
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat în după-amiaza zilei de 8 mai estimările bazate pe simulări ale modelelor numerice, valabile pentru intervalul 8 mai ora 15:00 — 9 mai ora 20:00. Conform analizei, direcția dominantă a vântului a fost dinspre sud către nord până în seara zilei de vineri, 8 mai, ceea ce a împins norul de fum către Belarus. Pe parcursul zilei de sâmbătă, 9 mai, direcția dominantă se schimbă din vest spre est, deplasând norul către nord-nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei, în zona de graniță cu Ucraina.
Florinela Georgescu, șefa ANM, a explicat în direct la România TV mecanismul prin care meteorologii confirmă lipsa riscului direct pentru România: „Urmărim evoluția acestui eveniment cu ajutorul modelelor numerice, dar și cu ajutorul imaginilor satelitare, și toate acestea arată că norul nu se îndreaptă spre țara noastră, ci, din contra, are traiectorie spre Rusia, deci sud-vest către nord. Veștile sunt bune, sigur că monitorizăm evoluția acestui fenomen grav."
Șefa ANM a explicat și un scenariu ipotetic în care s-ar putea pune problema unui impact asupra teritoriului național: dacă norul s-ar îndrepta spre România și dacă precipitațiile ar contribui la depunerea cenușii. „Avem precipitații în următoarele zile în partea de est a țării, dar circulația la scară mare nu favorizează apropierea acestui nor de fum", a precizat Georgescu. Cu alte cuvinte, ploile prognozate în estul României nu reprezintă un vector de transfer pentru particulele de fum, atâta timp cât traiectoria atmosferică principală rămâne orientată în direcție opusă.
Comunicatul integral al Ministerului Mediului
Vineri seara, 8 mai 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis o comunicare oficială publicată pe pagina Ministerul Mediului — România, pe care o reproducem integral:
Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind incendiul izbucnit în zona Cernobîl, Ucraina, și monitorizarea evoluției norului de fum, instituțiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor urmăresc permanent situația, împreună cu autoritățile competente.
Potrivit estimărilor realizate de Administrația Națională de Meteorologie RA, direcția dominantă a vântului va favoriza deplasarea norului de fum către Belarus, ulterior către nordul și nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei, fără impact asupra teritoriului României.
În paralel, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate — ANMAP, prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), monitorizează permanent radioactivitatea factorilor de mediu la nivel național, prin stații automate și laboratoare specializate care funcționează continuu.
Până la acest moment, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare sau atenționare privind radioactivitatea mediului în România. Valorile măsurate se încadrează în limitele normale și în tendințele multianuale specifice acestei perioade.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu instituțiile din subordine, continuă monitorizarea permanentă a situației și va comunica public orice actualizare relevantă.
Sursă: Ministerul Mediului — România, comunicare oficială Facebook, 8 mai 2026
Cum este urmărit incendiul la nivel internațional
Răspunsul instituțional la un incident nuclear sau radiologic în Europa este structurat pe mai multe straturi care funcționează în paralel. Primul strat este detecția. NASA, prin senzorii VIIRS de pe satelitul Suomi NPP, identifică focare active de incendiu oriunde pe glob și transmite locațiile către administratorii de teren în câteva ore de la trecerea satelitului. Datele sunt accesibile public prin platforma NASA FIRMS și prin NASA Worldview, care permite explorarea a peste 700 de straturi de imagistică satelitară la rezoluție completă.
