Ucraina a lansat pe 18 martie „The White Book” și descrie propaganda rusă drept o armă care a pregătit terenul pentru războiul de azi.
Ce arată „Cartea Albă” despre războiul informațional
Volumul, realizat de Media Center Ukraine cu sprijinul Uniunii Europene, poartă titlul „The White Book: Navigating the Russian Propaganda Minefield”. Lucrarea nu este prezentată ca un studiu academic rece, ci ca un ghid pentru jurnaliști, diplomați, cercetători și decidenți politici care vor să înțeleagă felul în care Moscova își construiește narativele.
Autorii spun că Rusia nu folosește doar știri false. Ea urmărește să influențeze felul în care publicul interpretează evenimentele, cine este credibil și ce versiune a realității ajunge dominantă. În această logică, propaganda rusă nu mai este tratată ca un instrument secundar, ci ca parte a mecanismului de război.
Alina Frolova, cofondatoare a Media Center Ukraine, a explicat că ideea cărții a apărut dintr-o nevoie practică. Jurnaliștii și diplomații care ajung în Ucraina văd fragmente separate, dar nu au mereu tabloul complet. Tocmai de aceea, echipa ei a vrut o lucrare care să adune lecțiile risipite în rapoarte, proiecte și inițiative într-un singur instrument de lucru.
De ce experiența Ucrainei contează pentru România
Mesajul e relevant și pentru România. Țara noastră vede de ani buni campanii de manipulare, mesaje antioccidentale și tentative de a împinge publicul spre neîncredere în instituții. În spațiul online românesc, propaganda rusă mizează pe teme deja cunoscute: frica, oboseala socială, ura față de elite și nostalgia pentru autoritarism.
La București, riscul nu ține doar de conținutul fals distribuit pe rețelele sociale. Miza este și modul în care aceste mesaje se repetă, se adaptează și intră în conversații aparent banale. Când o narativă este împinsă suficient de des, ea ajunge să pară normală. Aici intervine partea mai greu de combătut a războiului informațional.
Experiența Ucrainei arată că răspunsul nu poate veni doar prin dezmințiri punctuale. Sunt necesare educație media, reacții rapide, colaborare între instituții și un limbaj simplu, care să fie înțeles de publicul larg. Pentru o țară de frontieră a Uniunii Europene, inclusiv România, lecția este clară: apărarea informațională trebuie tratată la fel de serios ca apărarea fizică.
Cum funcționează propaganda de Kremlin
În carte, conceptul de „război cognitiv” este central. Ucraina susține că Rusia nu încearcă doar să difuzeze informații false, ci să modifice cadrul mental prin care oamenii înțeleg faptele. Ținta nu este doar o știre anume, ci însăși capacitatea publicului de a distinge între adevăr și manipulare.
Volumul avertizează că dezinformarea s-a transformat într-o stare permanentă a mediului online. Supraîncărcarea informațională, epuizarea emoțională, rețelele de boți, deepfake-urile și manipularea algoritmică fac mai greu de urmărit sursa reală a unei afirmații. În asemenea condiții, propaganda rusă profită de viteză, de emoție și de polarizare.
