Tina Chummun, 50 de ani, a aplicat zilnic doi ani pentru joburi, iar povestea ei scoate în evidență older workers unemployment.
Acum riscă să își vândă casa și ar putea fi nevoită să se mute la mama, după aproximativ 4.000 de candidaturi și respingeri consecutive care au transformat căutarea unui loc de muncă într-o povară financiară și psihologică.
Contextul general și presiunile asupra candidaților maturi
Cazul Tinei, care are două masterate și urmează un doctorat în domeniul sănătății și asistenței sociale, reflectă o problemă mai largă: sute de mii de persoane între 50 și 64 de ani doresc să lucreze, dar nu reușesc să intre sau să reintre pe piața muncii. În Regatul Unit sunt aproape 876.000 de persoane din această categorie care ar vrea un loc de muncă, dar nu sunt angajate, iar intervențiile publice anunțate recent se concentrează în special pe tineri.
Date economice și impact estimat
Potrivit unor evaluări, chiar o creștere modestă de 1% în rata ocupării persoanelor între 50 și 64 de ani poate adăuga peste 7 miliarde de lire la economia britanică, un argument economic puternic pentru politici care să stimuleze reintegrarea acestor lucrători. Guvernul britanic a lansat un pachet de 1 miliard de lire pentru tineri, cu stimulente de circa 3.000 de lire pentru angajatori care încadrează candidați între 18 și 24 de ani, dar nu a propus măsuri echivalente pentru persoanele în etate profesională.
Factorii care agravează dificultățile de angajare la 50+
Pentru candidați precum Tina, motivele respingerilor raportate includ subiectivitatea evaluărilor legate de vârstă, percepții despre competențele digitale și preferința unor angajatori pentru forță de muncă mai tânără, mai ieftină. Domenii precum marketingul digital sunt percepute ca având o bază tânără și competitivă, iar stereotipurile despre abilități tehnice pot bloca accesul la interviuri.
Probleme legate de sistemul de protecție socială și statutul de liber profesionist
Mulți dintre cei afectați sunt fie angajați pe perioadă determinată, fie freelanceri care nu pot accesa ușor sprijinul pentru șomaj, astfel că pierderea unui contract duce rapid la dificultăți financiare. Tina nu a putut solicita anumite prestații pentru că era inițial independentă din punct de vedere profesional, iar întârzierile la plata ratelor ipotecare au dus la demersuri judiciare din partea creditorului. Vânzarea locuinței și relocarea spre orașe mari devin strategii pe care le iau în considerare mulți candidați pentru a-și îmbunătăți perspectiva de angajare.
Ce pot face guvernele și angajatorii pentru a limita fenomenul
O abordare echilibrată ar combina stimulente de angajare pentru persoanele mature cu programe de recalificare digitală și politici anti-discriminare. Măsurile ar putea include subvenții similare celor pentru tineri, dar direcționate către angajarea sau reangajarea persoanelor în vârstă de muncă, precum și granturi pentru companii care implementează programe de training cu mentorat intergenerațional.
Modele practice și instrumente politice
Instrumentele eficiente includ: finanțarea cursurilor de upskilling centrate pe abilități digitale, susținerea contractelor flexibile și a programelor de lucru parțial cu opțiune de creștere a normei; stimulente fiscale pentru angajatorii care păstrează sau reangajează salariați maturi; campanii de conștientizare pentru reducerea stereotipurilor legate de vârstă. Programe pilot implementate în unele state europene arată că angajatorii care primesc sprijin financiar și consultanță pentru adaptarea posturilor sunt mai predispuși să păstreze lucrători experimentați.
Implicații pentru România și recomandări locale
România se confruntă deja cu îmbătrânirea populației active și migrarea tinerilor spre marile centre sau în străinătate. Lecțiile din Marea Britanie sunt relevante: politicile care favorizează doar un segment al pieței (tinerii) pot crea decalaje și risipă de talente. Guvernul român și actorii locali ar trebui să includă programe de recalificare pentru 50+, facilități pentru antreprenoriatul matur și mecanisme care împiedică executările silite pe timp ce se negociază planuri de eșalonare pentru datorii ale persoanelor aflate în tranziție profesională.
