Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Economie

Traficul pe canalul Sulina s-a dublat în o lună

Traficul pe canalul Sulina s-a dublat în ultima lună față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 400 de nave lunar, pe fondul redirecționării unor transporturi spre și dinspre Ucraina prin apele românești.

de Manuela Medeleanu · ·

Barcă de transport cu container albastru navigând pe fluviu, alături de alte nave și structuri portuare, ilustrând traficul fluvial activ pe canalele de navigație. (Foto: Wolfgang Vrede / Pexels)
Barcă de transport cu container albastru navigând pe fluviu, alături de alte nave și structuri portuare, ilustrând traficul fluvial activ pe canalele de navigație. (Foto: Wolfgang Vrede / Pexels)

Traficul pe canalul Sulina, ruta care leagă Marea Neagră de porturile dunărene, s-a dublat în ultima lună față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio Constanța. Creșterea vine după ce o parte din transporturile spre și dinspre Ucraina au fost redirecționate prin apele României.

Potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), în ultimele săptămâni numărul mare de nave adunate în rada Sulina a ridicat suspiciuni despre un posibil blocaj pe canal.

Aglomerație în radă, nu neapărat blocaj pe canal

Căpitanul-șef al Portului Tulcea, Iulian Dan Ichim, a explicat că trebuie făcută diferența între aglomerația din radă și circulația propriu-zisă pe canal.

„La Sulina în radă media zilnică este de aproximativ 100 de nave, dar aici se impune o precizare: nu toate acele nave au contracte pentru transportul cerealelor din porturile ucrainene. Multe stau și așteaptă încheierea acestor contracte. Sunt nave care așteaptă să intre la operare, sunt nave care au operat și așteaptă ieșirea la mare”, a spus Ichim.

Pentru ca verificările să dureze cât mai puțin, două echipe de control pot lucra simultan în porturile Tulcea și Sulina, a mai spus el. Ordinea de acces este stabilită apoi în funcție de portul de destinație.

Cum se stabilește ordinea de intrare a navelor

„Administrația portuară ucraineană stabilește ordinea de intrare pentru navele care vor opera în porturile ucrainene, în funcție de marfă și de posibilitatea de a le aloca o dană de operare. Pentru restul navelor, care merg spre porturile românești, ordinea de intrare este stabilită de Administrația Fluvială a Dunării de Jos”, a explicat Ichim.

El a precizat că există o înțelegere încă din anii precedenți, potrivit căreia, din numărul navelor care intră zilnic pe Dunăre, un procent de 40% aparține României, 40% Ucrainei și 20% Republicii Moldova. Dacă nu sunt nave care să consume procentul alocat, acesta este repartizat către porturile ucrainene.

Timpul de așteptare diferă în funcție de destinație

Marian Ghinea, inginer în cadrul Serviciului Pilotaj al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, a explicat postului de radio că timpul de așteptare variază considerabil în funcție de portul de destinație.

„Pentru navele românești, timpul de așteptare poate fi de maximum 24 de ore. De obicei intră chiar în aceeași zi sau, dacă nu, a doua zi. Și pentru portul Giurgiulești la fel. Singura întârziere se întâmplă doar la navele care au ca destinație un port ucrainean, Reni, Ismail, Chilia Nouă și așa mai departe”, a spus Ghinea.

El a adăugat că, față de anul 2025, traficul s-a dublat. „Se făceau, în medie, 200 de nave pe lună. Acum, s-a ajuns la 400 de nave în interval de o lună”, a mai spus Ghinea.

Nu au fost comunicate date despre volumul total de marfă transportat sau despre o eventuală limită la care Administrația Fluvială a Dunării de Jos ar considera necesară suplimentarea capacității de operare.

Diferența dintre navele care așteaptă contracte de operare și cele blocate efectiv de proceduri de control rămâne, potrivit căpitanului-șef al Portului Tulcea, principalul motiv pentru care aglomerația din radă nu echivalează cu un blocaj real pe canal.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.